Atlas - Intreaga lume la dispozitia ta

CODVRILE INTERNATlONALE ALE STATELOR
•
(DIN TREI LITERE)
r--

Pentru a U$ura consultarca cole<:iei. paginile dedicate diferitelor rc:giuni, orase. state sunl omonate dup;l coduri $i numere speciale. PrescurtArile
folosite la siSlemallZareB colccliei corespund codurilor slabilite prin DOrma ISO 3166. folosite. de excmplu. pc mternet, in lransponul rutier (coduri
de douA hlcre) SlU intilnite in pappoane (coduri de trei Iiterc). paglfUI urmliloare. -li prczcntAm iSla codurilor statelor $1 cchivalentullor.

tn

..

.........
........

AR
...
.... ..

..........
-.........

"
"'" '"
""
"'" '"
"G

...
... ..

A>G
..... '"
"" A>

'"

"-

...

IE

'"
.... •
"" "
"

....
..
...
...
...
OGO

'"

..
.

OG
OH

""
'"

""
... .
...
...
. .....
....
o.z

00
OR

OH

~

r-

AFGNMTAH

""""""
"""""'"

DMATnENWlIE t.NTE

~.........,.

""""""
""""""'"
.........

.......
"".
........
""""""'"
..........
........
.........

,.."

........

GOO
GOO

COO<
GOO.

co.

""'
CR,
cue
m

=

...

0'"

"'"
OM<

"""

~

GG

80TSWANA

COAST'" DE FIlDE~
CARER...

REP OEM CONGO

GGNOO

CR
C'

COST,t,RICA
CUOA

"

CIPRU

'G

""
''''
'"
""
,.
'"
""
''''

""'"

REP CAPUlUI VERDE

'"

,~

""CO

,.

'G'

<C

'"

'"
"

"
n
"
"

COMORE

""" ~
"'.......
..",am

............
DOMINIC"

.......
,""""'"

REP 00MIN1CANo

G8R

GO

GEO

GE

GO

G•

HNO

...
om

'""

'"

ON

...

NO

OR

>OR
~

~

0

w

•

W

0

•
•
...
.,

""
"'"

IT

"'" "
"'" "
'G
W"

-

~

~o

~

•

"" """"""""
"'"

'""'"
........

.......
OW<

~

,~

MAR

......
"""
NRU

~

~

~.

--

"'"
...
... ..
"'
M

"'"

~

~

M

• ot.cweIe IJ"(9I1b " " ~ <IupII Q,lfTl1.Jl'lMaZ.A: MAR - mant.

...

""""'
........

""""
""'"

NOUA " " " " " "

......
......

......~

,......,

""
..... ... ......,...,.........
.....
""""(SUA)

....
"'" ""
.... ""
""" ...

... ..
"'" .
... ..

""'''''''

PORTO RICO

(~

COAEEA DE NORD

""""""""
""'GUo"
"'AR
...........

""" '" ""'"
... .... .............
......,
"" '" .......
RUS

.........
IT
.....

-

""""'"
"'""""~

"""'.

~-

Or.8XlGlA

.....n

....'"
"""

SERSlA ~ MUNTENEGRU

'"
'"

.......
.........,...

'"
""
'"
'n> "
"'" •
'"
"" "
'"' "
WR
'R

.........,
........

SON

""
....
'"'
....
""
....
....

'"
sa
00

...

U8AR

LIBERIA
ue~

SF LUCIA

LIECHTENSTEIN
SRI LANKA

LESOTHO

llTlJANIA

LUXEMBURG
LETONIA

'''''
'"
"'"
'GO

'"

"

..........., ....""""
"""" '"''''
ELSALVo'DOR

Hl.t.B.£ SolO

TOIoE" PRNCf'E

SlOVACIA

"'''''''''''
'"'''''
"'''''''''
'"~"'"
,w~

~

SEYCHELLES

ro

c""

'G

roGO

'"

"""-'HOA
TAOJIKISTAN
TURKMENJST.-.N
TIMORUL DE EST

-..scAR

..

"
no

nG

n

""""

"""""
.ooc

"'"
ruR

~

TUNISIA

INSlJULE w.RSHAU.

nN

""""""~
....,

,~

"'
MY
"'
'"

n<M

MAROC

Me

~

"'
~

n,
,

..
...

NO

""" ""

""""'"
'0«>0'"

Me

""

...
- .....
....
....
""-

NO

MeO

NO

NO

CORUA 0< '""

~

'"
"" "'
"'"

"""".
.....

'""""""

~

"'" '"
....
"" 'R
"R
'" "
'''' 'C
"' "
"
.... "
"" "
co
'"'
'" "
'"
"'"
.00
"'"
.'" "'
.... ""

".

..-

.........
~

SF KnTS 1JI NEVIS

'"
.... ..
.... ...
"'" '"
....
.... ..
""

_0<,"",

"""J'A

~

,....
""""""
""""
"''''''

... .. .........
.......
,.
'"

GRG

....
..

""""""'"

.....0

eN

"'"
,CO

GRroA

........

INSULElE COOK (SUA)

""
00

OR

........

COl.lJM8LA

OM

ORe

... ..

GG

..

GUlNEEA ECUoTORIAl.A

IE""
OGU'AA

C'

'"
'"

GO

IT.

"""""
..."""

CO<

GNO

""""","","""""

CO<

eN

GH

ow

~ """'" oomwJ.

~

........
... .......
....
""""""'"
""""'"
..............
.... '" == ... ...........
....
GMB

OF

""
.,... '"
"" ""'"
""" '"
GG

.....

"'n.

......

"'
""""""

-

MQV'elC

........
............
~"'

.......".

""""'"
.....

"""""
"""""""

.......
NlUEIN

~)

ace - ocean. DES-~

n.
'0

TRlNIOAD

n<

ruR""

UA

'"
n

"'""-U

UGA

00

TC)BAOO

""""'"

"'"
"'"

wa

"'a....
~

....

'R"G""

"""""""

'"

"

"""" $I
SF. VJ«::EHT

"'"

~

~

"'"

.....

'"

"'" ""
""
ws
"" "
'" "
"'" '"
"'" rw

GRENAt»IE

",.,....

'""",ru
"'""" 0< '"'"

""'"

REP SUD Al"RICoNA

~

-..

~

CODURILE INTERNATIONALE ALE TARILOR
,
(DOUA LITERE)
"""""....
""'"0'
.,. .,."
"'
~,

.
..
.'"

..
..
~

..
"
"

"-

"

~

'"

"
"
'"
'"

"
'"

'"

'"
"
"
"

,w

"
"
"
CO

,."

'"
"'G
"G

EMlRATELE AAABE UNITE
N'GANISTAN
ANT!GU" $I BARBUDA
~

....

""'
""
,.., """""

AAMENIA

>DO

ARGENTINA

G'

AUSTRIA

'"
'"
""

AUSTRALIA

"'

"''''''"'''
BOSNIA-HERTEGOVINA

OGO

BANGLADESH

'"

BURKINA. FASO

- ",..

........."

'"
"'"
'"' """
""
'"
'" ""
,.... """,.
""
,"G
,m
, '""'
..... ""'''
'" CAMAOA

BULGARIA

BURUNDI

..
........
BENIN

BRUNEI

.. ..

8OTSW,NA

BELIZE

CAM

'''''
'"
'"
'"
'"'
""
''0

'"
'"
""
'""
'"
COM

CROAT·

"""
"""".

INOONEZIA

IRUNDA

"...."

..
"....
INDIA

"""
"
''''"0'

""""""

IORDANIA

"""".

KEHYlA
REP KARGAzA

CAM"""'.

KIRIBATI

QOMOe'
SF KITTS ~l NEVIS

"
"
""

" ..
"G
'"'
'''''

"
"
",.,
"
,.,
'"
0.

0.,

0.,,,

'0

'00
,"G

GC

"C

SEYCHEllES

GO

GOR

GOOAN

"
,G
"
"
"

GWE
GG'

SINGAPORE

"'"
G'"

SLOVACIA

QH'~

U

U,

UECHITNST£IN

"
OR

~

SRI lANKA
U8ERIA

'"
C,

"'"
m

'"
..

"'"
0'"

w ..
REP CAPUlUI VEROE

c"'''''

""'.

GERMANIA

0"
0"'

OJI8Ol1T1

""'

DOMINICA

OOM

REP DOMINICAN"

<C

,W

ECUADOR

"
,G

m
,.,
""
"'"
'"
""
''"
"

""OW.

CAS

CASON

G. .

MAREA SRlTANIE

0'0

G",,",",

0,.

DAN,"""""

AlGERIA
ESTOOIA
EGIPT

SAHARA DE VEST
ERrTREEA

"',,,.

FINlANDA
FIJI

"" ""NT'
""

FED MICRONEZIA

"'
"C
"0

"G

""

"'
"'-

"'
"'
""
~

""
",
'"
"
,G
"'
~

G"

'"

G'"
G,,,

RUS"'"
II.RABIA SAUOITA

INSUlELE SOl.OMON

SUEDIA

stOVENIA

... ""'''''

SIERRA LEONE

SENEGAL

~

""
GO,'
" ..
'"
'"

",.

ro

,co

Coo

00

"

GOM

GW<

~.

SURINAM

NUB..ESloO

n:M'

f'AllO'f:

SAlVADOR
SWAZIlAND

,ru

LESOTHO

m

,=

uruow.

m

m.

...........

'"'

LUXEMBURG

'"
'"

""OR.

"
n.

n.a

'"

TlMORUL DE EST

'"
m

"...
"OG

MONACO

ro

""
ru'

TlJRKMENI$TAN

""OC

'00

""
Mea
""'
"'0
"U

-,
- "'"
""

"',.......

""
,..
""

"
"
"

"
"
'"
"
"

..

PALAU lSUA)

"'''0'

SF LUCIA

SERBIA ~I MUNTENEGRU

'"
,,-W

'"
'"
"
"

eGA

OOASTA DE FIlOE$

FJlIPtNE

........,

'"

GCG

..

PAPUA-NOUA GUINEE

~

"
'C

CN
Coo

""'"
"''"'
"'"
,"""

PORTO RICO (SUA)
>OR,"",,-.

CAMERUN

"',

NOUA ZEElAND'"

'"

C",
C"'

~'"
u...

NAURU
NIUE (N. lMIandt)

""'-OR.

CHILE

O<Z

COREEA DE: suo

".

NORVEGIA

,,""'-

""'-

QH'

COSTA RICA

GO

"""
'OR
'"
"..

"""00",,

'"

"'"
"'"
""OM'

~o

C"'

'"
"
"'
G,

om

=-

"OR

OM

~

C,
C,
C,

"
"
"
"
"

"""
"~

GUATEMAlA

lNSULELE COOII (SUA)

COt.UM81A

'"

GUIHEEA-8ISSAU

COK

coo.

0'

G,"
OR'
GO'

GUINEEA ECUATQRIALA

"ow'"
""""'OW

co

00

GRECIA

""
"'-

co.

OM

GRe

""
"
"
""
'"

"".,.

CO<

0<

'"
"
'"
'"

GAMBIA

COREEA OE NORD

REP. AFRICA CENTRALA.

COR=

"'

'"
""
,G
"
"
'"
"
"
"
"
'"
'"
"
"
'G

G",
G""

",0

Gf:ORGIA

'"'
'"
'OR

REP OEM CONGO

C"'

w

""

G'O

"
"
'"

COO
eN'
=0

C,

OW

.en

C,
CG
C"

eM

G,
G"
G"
=
G,
G'

""'
"'G

""
""
"GO

"0'

""
"'"
"~

lIBIA

'OR

'000

TAOJIKlSTAN

TUNISIA

mNGA

ru,

",.c.

""'''''''"
.....""'"

'"
IT

no

TRINlOAD T08AGO

INSUlEL£ MARSHAlL

N

~

n

~~"

MACEDONIA

nA

""

"'
"G

''''''''

MONCDO..
MAURITANIA

"
O'

MAURITIUS

"'

""
""'
""
""
""
'"

MYANMAR

-,.

~,

.~~

""'~
""",.

MOZAM81C

NAMI81A

,~"

'"
,CA

NIGERIA

,~

NICARAGUA

"
""
'"
""
""
,.
'"
'"
'"

WG

"'"
""

"""
"'"
""
'"
'"'

WGM

<WE

GC"'~

"""A'
GG,
URUGUAY
UZBEKISTAN
VATICAN
Sf' VINCEHT ~

GfIENADII£

VENEZUELA

~""'"

VANUATU

SAMOA DE VEST
YEMEN
REP. SUD AFRICANA

"",.

ZIMBABWE

..

DES 9

DESERTUL
GOBI
!inutu] cu

Gobi este 0 mare de nisip ~i pietre,

0

semide~erturi ~i de~erturi,

0

mie de fete

zona de podi~ acoperita de stepe uscate,
in care oazele sunt 0 raritate.

""

De la baiatul de la sat pana la conducatorullumii
:In trecut, de~ertul Gobi, situat pe teritoriul Mongoliei ~i al Chinei, era tara
de

b~tinii

a razboinicilor ciilare, ill fapi carora tremurau Asia ~i pirile
Vestului. Conduciitorul acestora era Gingis Han.

"
C

mult limp in unna. injurul
anului 1155. in nordul
Mongoliei s-a nascut un
baietcl pc care parinlii I-au numit
Diemuzhcng. Asemeni (ulurar
biiielilor din Mongolia, aceSla a
lovaat rcpcde sa calarcasca $i a
devcnit un dilare1 iscusit. Copilaria

fericil3 a lui

Nisip, pietre P tuf4uri:
Gobi nu este 0 regiune prielnicA vietH.

~:::

Dicmuzheng s·a

incheiat brutal in 1175, cand accsta

a fast luut in captivitatc. in limpul
urei invazii a tlitarilor. EI a re~it
IOIU$i sa fuga din taham, devenind
35tfel un simbol a1 curajului $i

•

suferinlci pentru compatriolii sui.
in 1206. a fosl ales conduciitorul
suprem al tuturor triburilor mon·
gole.•.Priorul stcpelor" $i-a lU31
arunci numele de Gingis Han. in

celc trei decenii care au unnat,
razboinicii sai au dcycnit spaima
Asiei. Iloardele lui Gingis Han au
cotropit Ian cu vcchi traditii cultu·
rale prccum China, Afganislan ~i
Iran ~i ou ajuns pana pc leritoriul
sudic al Rusiei. In 1227, Gingis
Han a condus ultima cxpcditie din
De~nul
Gobi. impotriva tan·
gUlilor. in acel~i an, a fost ranil in
timp ce vana ~i a murit, la scurt
timp dupa aceea. EI sc bucura de
faima de erou nalional al
Mongolici pami in momemul de

rata.

PE SCURT
• Rcligia: budism
• Lirnba: mongola. chireza
• 1orL"da: tugrik (Mongolia), yuan
China)
• Cclc rnai importante o~: Erenhol
(China). Saynshand, Dalandzadgad
(Mongolia)
• Rauri: Roo Shui (China). Baidmggol (Mongolia)

CE TREBUIE

sA $TITI

1. Gobi este unul dintre principalele locuri unde se eaulA fosile de reptile. Au
fost dcscoperite aiei rnuhe dintre cele 40 de specii eunoscute in prezent.
2. Drurnul Matiisii, calea eomercial3 care lega Idrile Europci de Est de China,
m3sum 14.000 de kilomctri. Gobi rcprczenta pol1;urca sa eea rna; difieila.
3. Tn timpul sarb3.lorii mongolcze Naadllm, eei rnai iseusili area~i i~i disputii
locul intai.

DES 11

DESERTUL GOBI
HARTA FIZICA

...•
•

RU 5 IA

•

•

-

pe.- UXIl OOD ~
!ilIO 000 . .

-_--....
--•

•

-

-

I*"llIIl00.000 b;,.
~50000~

1000 2lJOO ..xJO ..

•

...
•

J

~,
//

••

•'"'""" I
".

•,

-- --

._ 't.

MONGOLIA

."=~

.tlo'ot-. , ,
•

G

B

1
MONGOLIA

INTERIOARA

CHI

N A

Gobi ocupii 0 suprafa!ii de aproape 2 milioane de kilometri piitra!i.
Acesra este situat la grani!a dintre Mongolia $i China, Intre Mun!ii
Tien-Shan la vest $i Mun!ii Hinganul Mare la est.

DES 2

GOBI

STATISTICA
Supraf&&= ::!.ono.ooo km
Populafia: chn..:71. khalktm. Ulson
DeDsitatea populapei:
ub I 1,'1;. km
Altitudinea medic: 1.000 - . 2041 m
Celc oW inahe 'irfwi:
Jjl 13.760 m). Z331tain (I)U
1::!."7()2 m I. lagan (~_)SO m )

Vant fierbinte !ji duhuri necurate
Tinutul cu numele magic de Gobi a ramas mult limp
pentru europeni teren necunoscut - terra incognita
ii1ugarul chirez Fa-Hien a
dilatorit prin EUfOP.1 illIre
anii 399 ~i 414. Povestirile
lui au imprimat imagirca DC$Crlu·
lui Gobi in con~liinla locuitorilor
balrdllului contircnt. EI a iSlorisil
povc$li infrico~aloare dcspre loeul
unde bat vanturi fierbinli $i domresc duhuri recuralc. Se spurca cil
neola nu exista niei pasari niei aoimale. Scheletele eclar rfitacili crau
singurcle puncte de reper din
dC$Crlul
reinsuOetit.
Imagirea
d~rtului uri~ $i misterios al
Mongoliei 3Stfcl prezemat de
cfilugarul budist a prins radacini in
con$tiinla europeana.

C

Daca Fa·llicn ar reveni astazi in
dC$crlul Gobi, ell siguranl3 I-ar
privi ell alii ochi. Tinulul, a1 carui

nume

mongolcz

dcscmrcaza

0

zona nrida, nu cstc un dc~n lipic,
ei mai dcgraba 0 stepa solitara.
Relieful DC$cnullii Gobi este atal
de varial, incat ecrcclatorii I-au
impi'it1il in trei pal1i: Gobi eel
Negru ($csllri bolovanoase), Gobi
eel RO$u (Cll suprafala briizdata de
erapaturi) $i Gobi cel Galben
(terenuri nisipoasc).
Ploi torentiale viziteaza in varn
fiecarui an anumile regiuni ale
~rtului Gobi. Atunci pamiintul
se acopera de 0 iaroo. groasa $i
poposesc aid cirezi uri3.$C de vite $i
hergbelii de cai. Fa-Hicn nu $i·ar
crede ochilor, vilziind cum nomazii
tulbum .,duhurile rele" desprc care
povcstea dindva ca salfl$luiesc aici.

cuMA
Tipie eonlirentala. eu difcrcntc
mari dc Icmperalura. Varn
temperatura poole alingc la sol
80°C. iar iama seade sub -4ife.

ECONOMIA
InJutna: c~rgclica ~i
pctrochimica (rafinfuii in
Sa}n hand). e1tlracti3 (earbure.
petrol ~l -.arc). C~lcrca
animalclor; oi, cai. iaci.

TNL 5

ARCTICA
Gheturile ve$nice ale Nordului

f

in Aretiea, muntii de gheatii (adeviirate "stanei de apii inghetata'j au forme de basm.

Tara ziipezilor cuceritii de tehnicii
10 trecut, multi cutezatori au incercat sa

ECONOMIA
Pescuit, Wtoare. c~lerea
animalelor (reni). artizanat
(Inuipi). mirerit (e~ploatilri de
carburK: de piaua ~j carbUI'&: bruno
wclimimc de fier ~i zinc).

cucereasca Polul Nord, dar foarte pupni au
rell§it aceastli performantli.

D

c 13 sffi~itul secolului XV,
navigatorii au caula! un nou
drum sprc Orientullndcpar-

tat. Multe expedilii au incercal

sa

inconjoare America pc la nord. prin
~-nwnila trecatoare

de nord·vcst,
pcntru a descoperi noi teritorii ale
Arcticii. Din plicate, straml gros de
gheata: de la suprafata apei s-a
dovedit 0 piedica de fCtrccul.
Problema cercciarii
regiunilor
nordicc ale globului a revcnit in sc·
colul XLX, cand numeroase Inri au

inceput sa organizeze expedilii <II
CaroT tel era cuccrirca trec5torilor de
nord-esl ~i de nord-vest, precum ~i

exploratorilor. in 1845, expedilia
cercetatorului britanic John Franklin
s-a incheim in mod tragic. Cautarea
celor dispMuli a continual limp de
15 ani, dar soal'ta lor a r:imas un mister. In timpul expeditiilor din anii
1893-1896, norvegianul Fridtjof
Nansen s-a apropiat de Polul ord
pful3. la 0 dist3ntii. de 320 de kilometri, pc un vas construit special. In
iulie 1827, expedilia condusa de
Edward Parry s-a apropial pana In
900 de kilometri de Pol, cu ajulorul
unor barci Cll ~ire. Acesl record s-a
mentinul limp de 50 de ani.
Americanul Roben E. Peary CSle

cuMA
Polari. lemi lungi ~i aspre, cu
temperaturi care ating millime de
-40"C. Yam, tcrnperatura nu
de~te de obicei +IOOC.

consideral primul om care a ajuns la
Polul Nord: conform infonnatiilor
fumizatc dc acesta, evcnimcntul s-a
prodlls la 6 aprilie 1909.

cucerirea Polului Nord. Au trceut
ani buni ins!, inainte ca Polul ord

sa se

inrali~ze

in rata ochilor

PE SCURT
• Manic Arcticii: M. Barents
(1.300.000 km~)t M. Beaufan

(47.000 km'), M. Daffin, M.
CiukolSk, M. Kum. M. Sibcrici de
Est, M. Laptcv. M. Grocnlandci

•Tan care se invecin.~

cu leritoriul
Arcticii: Rusia. Canada, Stalele
Unite. Norvegia. Sucdia,
Groenlanda (teritoriu autonom al

Daremarcei)
• Insulc canadicne: Baffin. Insula
Victoria. Insula Prince or Wales.
Insulele Regina Elisabe13
• Insule llOl"egicrc: arhipelagul
Svalbard (cu insula Spitsbergen)
• lnsulc ru~ti: lnsulclc Franz Josef,
Novnia Zemlea. Sevemaia Zemlca,
Insulele oua Siberie, Insula

Vrangel
• Cele mai imponante riuri:
Mackenzie (Canada). Lena. Obi,
Peciora, Enisei (Rusia)
• Popula).ii: Eschi~i. Laponi,
Kon,i. t,;cr.t:l, IdCuti. Chukchi

in pu511unfc de ghcapllJlc Arcfic.; rar se inwlnqlc H'eun sufler de om. Aid suprav'CfuJesc
l~i

calc"" spec;; de mamiu-n: marine, prinlre care endemica b.:Jleni groenf:mdeza.

CE TREBUIE

sA $TITI

1. Puna in ziua de ast3zi eschimo~ii conrectioreaz! anne din coltii morselor.
2. Neamul eschim~ilor trli.i~te in triburi mari ~i bire organjzate.
3. in 1828, J. Ross a descopcrit polul magretic iar in 1838 a fost confinnati
turtirea Plimintului in zona polari.
4. Polul Nord a fost cucerit deja $i pc calc subacvaticA: submarinul american
nuclear Nautilus a realizat acest lueru in 1958.
5. lngirrrul chimist ~i explorBlorul polar Teodor Negoili este primul roman
care a atins Polul ord pc schiuri. la 21 apritie 1995.

TNL7

ARCTICA
HARTA FIZICA

a_

OCEANUL
PACIFIC

MAREA

MAREA
;

Alaska

r

OHOTSK

BERING
Sf

hu,.nr,

Aroa~

•

-

.""''''

!
I

f-

ASIA

AMERICA
DE NORD

•
NUll
LABRADORUlUI
BAZINUL

0'MAREA BARENTS Il

Hamrnorles~

-•

J-.

--/
•

Teritoriul Arcticii nu este delimitat in mod c1ar. Aliituri de
criteriile geografice (Cerclli Polar de Nord este considerat
granira teritoriullli) sunt folosite criterii c1imatice (in iulie
izotenna de loac pe continent ~i de sac pe mare), precum ~i
criterij legate de vegetafie (Iimita de cre$tere a piidurilor).

,
.-.-.

Volgograd

c::::J CaIoI.I <Ie gheall oonbnentalA

o GranI8
c::J Goonla
o

<Ie lima • baot:hizelcr
<Ie "",a. banchizeb'

--

(gheIM In de<M'I)
LimIIlI bIordIIz...... In _

D

•

EUROPA

c.,

~
t:.J--

DC£ANUL ATLANTIC

Ebtllrinburg

PAmMn.; Il'lItk" Ingh8&18

•

ARCTICA

TNL8

De$ertuJ de gheata
Semnul distinctiv al Arcticii il constituie continentul acoperit de ghealii ~i marile ce
se intind de jur imprejurul Polului Nord. In ciuda contradictiilor, numai anumite
regiuni nu sunt prielnice vietii.
Cinlelegerile dintre spcciali~ti continua pana in
ziua de ast3zi, acc~lia
rcputand decide cafe Icritorii

N

apartin inca Arcticii $i care nu.
Exisla (rei metode de delcmlinarc a
granilclor

arctice:

climalcrica,

gcografica $i botallicii. Un limp
indclungat s-a consideral ea loale
Icrcnurilc situalc la nord de Cercul
Polar de Nord apuI1in Arcticii. in
practica, aceastii definilic nu
serv~te In mare lucru. Conform
accslcia. intinsele teritorii impadurile ale tundrei canadiere. scandi-

nave $i siberiere apaTlin lumii
inghclalc a Arcticii, sprc deoscbire
de sudul Groenlandei, dC$i aceasla
CSIC. lotu$i, evident arclica. in
prezcnt. oamenii de $Iiinla sunt
inclinali sa recunoasca limita de
cre~terc a padurilor drepl gran ita

sudica a Arcticii. in ciuda condiliilor de clima reprielenoase. la
extremitatea nordica a globului
exista 0 fauna marina surprinzator
de numeroasa, de~i pUlin diversificata ca spccii. Pentru populaliilc
care locuiesc in rcgiunile aretice
animalclc sunt 0 sursa de hranfl
fundamentala. !)opulatia rnigratoare Saarni (Iaponi), precum ~i
triburile sibcricre de Komi, Nerel,
Iaculi ~i Chukchi cresc tunne de
reni. care Ie fumizeaza carre, lapte,
blanuri. piei ~i combustibil (sub
oolegarului
useat).
fonna
Eschimo~ii din Grocnlanda ~i
Athapaskanii din America de Nord
se ocupa in mod traditional ell
van:'itoarca. ucigand u~i ~i rcni sal·
batici. in plus, pescuirul joadi un
rol major in nordul Labradorului ~i
in vcstul Grocnlandci.

in ianullric $i in (cbroarie. p:1tura de
ghearti care acoperii apele Arctici;
ntmgc grosimca maxima.
De la sffi~itul ani lor '60, celc mai
mari {:'iri industrializatc depun cforluri pcntru a extrage bogaliile naturale (petrol, zinc ~i plumb) din
regimea
Arcticii.
Popoarclc
Arcticii privesc ell replaccre la
aceste evcnimente, pcntru ei
cxploat:'irile ocfiind nimic altceva
decat un jaf obi~nuil.

STATISTICA

PcsclIiluJ j03CiI WI rol major in econolllia rcgiWlii. mai ales
ill "omul L1bmdomlui $; ill ,",cslUl Groell/imdci.

SuprafaJa: :!6A mlh,..m,: 1,."
Suprafa;a in interiorul Cercului
Polar de Nord: :! I milioarc km
Latitudinea Cercu.lui Polar de
onl: 6(1 .~:!'51"
Suprafata m!ri1or ~i a occanelor:
14.~ milio..loc km
Adincimea maximA: 5.570 In

OE~ERTURI ~I
TEREN~I

NELOCUrtE

TNL 41

DESERTUL
NUBIEI
in meandrele Nilului

Templul Abu Simbel, eu tigurile impunatoare ale faraonului Ramses al II-lea (in
fundal) $i eu mieul templu allui Nefertari, sOlia aceslUia (in dreapta) se numara
printre ceJe mai impol1ante monumente ale Egiptului.

'0
'SO"

La sud de Egipt

IIlIL4

De la inceputurile lumii, soarta nubienilor a fost striins legati de istoria ~i
de cultura Egiptului. Influentele reciproce au condus la aparilia uneia
dintre primele culturi dezvoltate din istoria omenirii.
'lillmull R'

.n~lItufl'.'Lii

Nubia Infcrioara, in limpul cclci de
a dOlinsprczccca dinastii. La
mijlocul secolului XV LCh.,
Totmcs allll-lea a cucerit ~i Nubia
Superioara, slabilind granila larii in
dreptul Napalci.

ill /X'!iCt1l1f

ubicl nUrlwi jn "rn:mitJlilc

!JthCt' ,till

nord/ct' alt- ;Jc.',/Uia.

C

adanc in inima Africii. Lemnul din

lui 3000 i.Ch.. regmcle de alci au
inceput sa se urcasca, fonnand in
final un regal care a dainuit aproapc
o mie de ani. Mai taniu. insa,
popoarelc africare au invadat
Nubia Infcrioara dinspre sud.
Obiceiurilc ~i ritualurilc aduse de
acestea s-au ameslecat cu innuentele egiptcrc ~i au fonnat spccifi·
cui culturii nubiere.

padurile tropicalc, fildc$ul $i picilc
de animale dinsprc sud traversau
3ceste regiuni in drumul lor sprc
porturile din nord. in preajma unu·

in anul 1100 LCh.. Nubia !ii·a
redobandit sU:eranitatea politica.
A luat na.$tere regatul CU.$il care, in
secolul VIII LCh., a reu~il sa
cucercasca,
pcntru 0
seurta
perioada, imregul Egipt. Cand
asirienii ~i-au mcut aparilia dinsprc
nord, nubicnii s-au rctras in patria
lor mama. in preajma De~cnului
ubiei. Dupa cucerirea v<iii Nilului
de cauc romani ~i, apoi, dupa
invazia arabi lor, cullura nubiana a
intral in declin, iar lara a fost
islamizata.
umeroasele temple
ridicatc pc malul
ilului depun
marturic pana astazi despre bogatia
vechii civilizalii. eel mai cunoscut
dintre accstca este Abu Simbel, pc
malul Lacului Naser, conSlruit pe
vremea faraonului Ramscs al II-lea
(1290·1224 i.Ch.).

in secolele XIX - XVIII LCh ..
egiptenii au reu~it. dupa Calcva
inccrcari rcrcu~iIC. sa recuccrcasea

ele mai icchi texte ale
Egiptului antic amintcsc
deja de Dc~rtul ubiei. in
mileniul 31 patrulea i.Ch.. accsta a
fost cucerit de Egipt, fiind 0 regiUI"C
foartc alriigaloarc datorita bogai.
ilor sale nalUrale (in special aur) $i
datorita situarii sale. Pc aici trccca
drumul cOlllcrcial care inaintu

CE MERITA VAzUT
Tcmpkk. bu Sil1lbd.....alab hi.
Phi lac. apalJ

cuMA
Tropicala usc:Ha; urcori
precipit3tiilc nu cad tot limpul
crii. Temperatura maxima: apru.
f 55:C. 1ari difcrcnle de
IcmperalUr. intrc .li ~i noaple.

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. Biblia pom~te de teriloriile din prcajma Dc~ului Nubiei, descmnate
sub numclc dc Tara Cu~.
2. In 1964. nivelul ridicat al apclor Lacului Nasser i-a indentnal pc arhcologi
sa faca falli cu succes urei ndevlrate provocari: ei au demonllli templul Abu
Simbcl ~i I-au strantutal pc un leren, shuat la 0 altitudire cu 60 de melri mai
mare.
3. Nilul curgc prin patru calaracte ~i inconjoarA ~nul Nubici. Granita dintrc
Nubia Infcrioari ~i cea Supcrioam este detenninatA de Cataracts a lI.a, in
apropiere de Wadi Haifa.
4. CullUm nubiana ~i datoreazt suprnvic{uirea mai ales Iimbii. Aceasla esle in
continuare folositi in Valea ilului ~i in zorrlc munloase din nord.

TNL 43

DEljERTURI $1
TEREN~I

NELOCUrfE.

l

DESERTUL NOBIEI

JI

HARTA FIZICA

---

. . . . . .0

--MA REA

.-

R 0 $1 E

EGIPT

-.....

""" .......
Wadi Half.

1151.

,

•

•

~.h

.

j:- .....

.-..
_ ...........
•

E

0

E

R

T

U

I

E

I

<-

~'P.

..

....

IIlO.,

•

~ l00000loc-

•

_1000QkIc

-_....-....
___ • dn.onu'i diI

•

N

L

~

-"'

.....

0_
200

Sud

8

r

n

Abu Hemad

l·:::!.~"

500 1000 m

..
-•

Gdlf:la.............l;jjnma
I

~"'.(.'.'Nun
El ........ •••

De~ertu/

s."".

8e}},,".
~

-

Nubiei, situat pe ambe/e piirti ale granifei dintre Egipt ~i Sudan, au este 0

regillne ospitaliera nici miicar pentru nomazii
adiiposte~te insii

obj~nujli eu

condiliiJe vitrege. Acesta

unne/e striivechi/or civi/iza!ii ale state/or din trecut:
Egipt, Nubia ~i Cu~.

DESERTUL NUBIEI

~L44

Granita de est a Saharei
,
D~ertul

D

e~rtu,

Nubiei reprezintii limita de est a Sabarei. Acest platou secetos, situat la est
de Nil, este complet nepopulat.
ubici

i~i

datoreaza

sud, la cotul Nilului Superior.
Calea reface vcchiul lrnseu
unnal dc caravarele anate in
trecere pe aieL Linia de calc
feratii eonstruila in sccolul
XIX alearga ~i ea aproape
paralel cu aecsta. Acestea sunl
practie singurele unne care
amintesc de prezenla omului
in aeeasta regiure de*nica a
Africii. Ureori se int3.mpla ea
in decurs de cativa ani consecutivi sa nu cada nicio picatura de ploaie in De~rtul
Nubiei. Pusliul este total
repopulat deoarccc nu CXiSt3
aici nicio oaza, iar raurile curg
limp de caleva ore pe an ~i
numai dadi a plouat anlerior.
Pana ~i nomazii se 3ven-

numcle nubicnilor. popor

care a creal una dintre cele

mai minunate cultun ale antichitalii. in Eyul Mcdiu. acesta a
infiintat un regal c£e$tin, in Africa.

La granila dintre secolclc VlJ ~i
VII, a luat n~tere Regatul Nubia.
Expansiurea arabi lor. in secolul
VII, a condus la arabizarea nubienilar sub aspectcle lingvislic. ernie,
cultural $i rcligios. Aceaslli grupa
etnica numara in prezcm doar
800.000 de rcprezentanli. Numele
de Nubia descmreaza. in momentul

de fata. lara istorica situatii pe tcriloriul dinlrc prima $i a palra
cataracta
a
Nilului.
Nubia
Inferioara, care apartil'l: Egiptului
$i i$i aTC capitala la Assuan, se
intinde lotre prima $i a doua

cataracta. Aecasta mai cuprinde $i
tcrcnurilc din jurullacului artificial
Nasser. Aici sc ana tcmple celebre,
ea Abu Simbcl ~i Phi lac. A doua
regime, mai intinsa, cstc Nubia

ECONOMIA
I-lidroccntra1c

(pc Nil). Boglllii

nalurnlc: roci de grunil. Turism.

PE SCURT
• Tan: Sudan. [gipl
• limoo: araba
• Rcligia: i"lami<;.m
• Cdc mai man Ol'<¥: Wadi Haifa.
Abu Ilamad

• Lac:

asscr

(La nord·"CSI) • al doilea lac

anificial din lume ca marime
• F1uiu: 'il (13 C'it)
• Temple COIbCl''uc: 14

Statui COIOs,1/e in intcriorul Tcmplului

Abu Silllbcl consfmit de
Ramses HIll-lea, Egipl

Supcrioani, anata pc leriloriul
Sudallului, illire a lrcia ~i a pmm
catameta a Nilului. Dc aceasta
apat1in intindcrile resffir$ite ale
~rtului Nubiei, inconjurntc de
meandrele
fluviului
Nil
~i
intinzandu-sc de la Wadi HaIfa pana
la Kuryma.
De~rtul

Nubiei, cu relicful sau de
cuprindc suprnfa1a de
nord-esl al Sudanului, ineonjurnl3
de nuviului il dinspre CSI ~i sc
inlinde in directia Muntilor hbay.
~rtul urt.~te douii puncle: ofa$ul
Wadi Haifa, situat la margirea de
nord a pustiului, in vccinalatca
imedial3 a grnnitel cu Eglplul. $i
ora~ul Abu Hamad, construit in
PO(Ji~,

Figurn farnonului Ramses al lI-lca estc
ullul dintre celt: mai celebre monumcntc
ale culturii Egiptului antic.
tureaza numai in regiunile sudice ~i
nordice ale accstui pustiu. Podi~ul
de~rtie pierde treptat din altitudire
dinspre cst spre vest. in directia
ilului. Peste suprnfata nisipoasa ~i
pc alocun pietroasii sc ridica mun1i
dc grnnit izolati. eel mai inah dinIre ace~tia este Jabal Kurur (1.240
m). Dc~rtul cste tra-ersat de
numcroasc •.wadi". adica oaze. Una
dintrc cele mai man dintre acestea
cslc Wadi Amur.

TNZ 1

DE:JERTURI :JI
ZONE NELOCUITE

<-

ANTARCTICA
Continentul acoperit de ghea{a seculara -"

Carac/eris/ice pen/rtf An/arc/ica sunt banchi:ele - bi/ca(i din ghe(ari mai mari (platforma
con/inen/ala) care in/ra in mare. Fragmentele care se desprind din aces/eo formeaza
mWl(i ina/(i de ghea{a pur/afi U$or pe apa ~i care se nllmesc iceberg.

Raiul exploratorilor

TNZ2

Acum aproape 200 de ani a inceput "cursa spre polul sud". Politicienii
~i oamenii de ~tiinta nu sperau ca sub inveli~ul de gheata sa descopere
petrol ~i alte bogatii naturale. in srar~it, in anul 1991 Antarctica a fost
declarata de ONU "mo~tenirea omenirii". Tratatul international
interzice extragerea bogatiilor naturale de pe acest continent.

ECONOMIA
in mnrilc care inconjoam
continentul cxistii bancuri mari de
pC~Ii. Tot aid sc ronncaza diverse
minereuri (fier, lllclale pre]ioasc).

C

ine a vaZUI pcnln! prima data
Antarctica? Nu exista un
mspuns exact la aceasta in-

lrcbare. Manualele de istorie alribuic
descoperirea oficiala a comincntului
anului 1820, realizall1 in acela~i {imp
de ciHre Irei cxploratori: ofi!cml nls
de marina Faddicj F. Gonlieb von
Bellinghausen, capilanul american de

PE SCURT
Colltinentul este acoperi! Ctl ghea1.1i in proportie de 99,6%
Cuprinde 70010 din rezerva de apA
dulce a tumii
In &heal'! actancA nu cxisLi'l. tlrme de
viatA, niei vcgclali ~i niei animala.
Pc co<'lsli trliiesc pinguini, foci ~i
pasari marine. Marea din jurul
Antarcticii abuncm in planclon Si
~li

Singurul curs de apA cstc Onyx.
Acesla curgc door yard pc 0 lungimc de 30 de kilometri $1 se
alimemeaza ell apele ghctltrului

Wright care se IOPC~IC in apropicrea Banchizci Rossa

baleniemcu Ilumele Nathanicl Brown
Palmer prccum ~i ofi!cml englez de
marina Edward Bransfield. Din aceJ
lllOmell! a inceput ..cursa spre polul
sud". in anii 30 ~i 40 ai secolului
XIX, interesul cerceliHorilor s-a
conccntrat asupra obscrvarii coaslci
necunoscute pana alunci. Primul
care a ajuns pc ghcata Antarcticii. in
anul 1895, cstc norvcgianul Carsten
Ekcbcrg Borchb'fcvingg.

Prima incercare de a ajunge la poluJ
sud ii apJrfine irlandezului Ernest
Shackleton, in anul 1908. DatoriL.'i
furtunilor severe de zapada a fost
nevoil s<'i renUll!e cu 200 de kilometri
inaintea deslinaliei sale. Si mai
dramatic s·a derulat compelitia dintre
Robert Scott ~i Roald Amundsen in
anul 1911: englezul ~i norvegianul
au plecal aproape concomitenl.
aviind ca destinaJie punclul sud al
globuJui. Amundsen a beneficial de
echip..1menle mai bune ~i a unnat un
traseumai favorabil. La 14decembrie
1911 a ajuns la polul sud. Scott a
ajuns aici abia 1,1 17 ianuarie 1912.
Norvegianul s-a "intors fericit acasa.
Scon a murit la lntoarcerc.

CE TREBUIE

sA ~TITI

I. eel care a ajuns pentru prima data la po1ul sud la 14 dccembrie 19 J 1 a

rost norvegianul Roland Amundsen, cu 34 de zile inaintea englezului
Roben Scott.
2. in Antarctica se anii 42 de statii anuale de ccrcctAtori ~i metcorologi
provenind din 18 tAri.
3. 26 februarie 1977 reprczint.1l. deschiderca ofieiali'l. a statiei poloneze de
cercetarc denumit1i H. Arctowski pc insula Regelui Jerzy. Prima stalic
poloneza de cercctare, in prezcnt deja inactiva, a rost deschisa in anul
1959 in Oaza Bunger ~i a primit denumirca A. B. Dobrowolski.
4. Polul sud este cunoscut In prezent ea un cere situal pc pol. De aiei loote
drumurile due spre nord.

TNZ 3

DE$ERTURI $1
ZONE NElOCUITE

ANTARCTICA

'-

HARTA FIZICA

1·1e SoothSMldwlch

0'''.....

..~omc

CeKul ~. de sud

....

j

I

MAAEA AEGElUl
HAAKOIoIA 'fll

•

Golfult

•

""""' ....

«

Pim.lntul

OCEANUl
'NOlAN

TAACTICA
DE EST

•

.~

•

...

AMUNDSEN

OCEANUl
PACIFIC

".

1'"

""

•
Cercul polar de sud

/

IiOOA If£l..AHlll

•

w

I 000 ~'"

11111 de cercetlre
Icebergurt

!trill de acopefl.e e Vlletll Vlra

w
,W

,r

0

..Ia de IK:operi.e e vllet"l.. na
granite lefenurHor .eclllmlle
de dilerlte tAr!

Denumirea An/arcticii plvvine de /a termenul grecesc Antarctos, in /raducere /iberti
,. care es/e situa/ de par/eo opusti a piimiin/urilor norc/ice". Aces//ertnen a fos/ folosi/
pentru prima data de explor<ltorul $i cercetalorul polar Charles Wilkes i/1 a/1uI1840.

ANTARCTICA

TNZ4

Continentul inghetat
Aeest eonlinent esle foarle putin populat: aproape inlreaga snprafatii a
Anlareticii esle nepopulalii. Dar loemai datorilii climei reci ~i a peisajnlni oslil al
Antarcticii, au fost atra~i in permanenta doritorii de aventura din intreaga lume.

----

STATISTICA
Suprafata: 14 mil. 1o.1ll~. din care
O.7u a kin! ~unt jn~uk 13.3 mil. kill
~ gh~lari acopcrii. a1cillUind arm..
90°" din ro.m:na de ghcalll a lumii.
RlIza: :!:_~OO km
lliludinc: in medic :!:.::WO m. eel
mai inah 'arf 1a.. jHl! Yin-;on

5140m.

Lungimca cOllstci: 3:!:.OOO km.
Crosimca plalformci stanrOllsc:
media in JUT de 1.900 m
Itiludinea prstl' nhclulmarii 11
plalformci sl:inCOllSC: panca de
C 3prnpiatn de ni.,.c!u! mllrii. jar
..l
panca l.k e,t aproximali' 440 III
ub nic1l1lmilrii.
ilezn maxima a i'intului: 90

Grosirnca

1ll35Ci

m~

de ghcala: in

medic 2.700 m. eea mai marc

aloorc 4.776 III
Disl3nla ralii de llrhipchlgul Tara

Ill' Foe: 990 km

ntarctica este situata pc 0
lflime geografica sudidi
de peste 60 de grade. Este
alcatuita din gheata solida ~i din
insole costalc, fonn5nd un cerc.
in partea de vest se ana Peninsula
Antarcticii. Acest continent cste
inconjur<lt de trei oceanc: Atlantic,
Indian ~i Pacific.

A

AllIarctica cstc considcrata celmai
indepartat. cel tllai inghelat, cel mai
ostil ~i celmai nefavorabil continent
perllru oamcni. Antarctica are 0
suprafa!5. de aproape [4 milioane
de km 1 ~i este Cll jllmatate mai
mare dee<lt Europa.

invcli~ul vast ~i deschis de ghea!A
ajunge la 0 infll!ime de trei
kilornetri. Din cauza vanturilor
violente. suprafata ghetii a fost
erodata fonnand rauri Cll fonne
caudate. in direclia marii plutesc
banchize ~i vai glaciarc. Marginea
ghelarilor care se sparg mnd pe
rand fonneaza munlii de gheaa.
Oceanelc din juml acestora abunda

+cLlMA
Cea mai mica temperatura a rost
i'nregisU<ll<l la 21 iulie 19831a
Stalin Vostok; 89° C.

Temperaturi medii: in ianuarie pc
coastl1 0° C. pc continent 30" C:
in iulie 20" C ~i ---65" C.

Cele mai mari foci ~i lei de mare
/rciiesc pe coaSfO il/slIlelOf:

in peste si atmg nenurnaratele
mamifere ~i pasari maritime. Dintre
acestca se deosebesc foci Ie, petrcii.
pescaru~ii, albalro~ii ~i pinguinii.
Glasurile acestora rasuna in
continuu pe de~ertul de gheala, de
parca ar ranji la ostilitatea acestui
pamant.
Din punct de vedere geologic. pc
Antarctica se deosebesc doui'i mar;
regiuni. Pe intreg continentul se
intind Munii Transantarctici, care
o Impart intre Antarctica de Est ~i
cea de Vest.

MARl ~I OCEANE

MAR 1

MAREA '"'
ADRIATICA
~

Intre Balcani !ji Peninsula Apeninii

Ora$u! Dubrovnik din Croa{ia

Venetia la nord, Dubrovnik la sud

MAH2

Dubrovnik, Venetia ~i Brindisi, vechi o~e maritime,
atrag turi~tii prin istoria ~i cultura lor bogata.

T
,

balcanicc
ale
Adriaticii sunl impodobite

iinnUri'C

Cll stftnci aSCU{iIC $i Cll gofuri

...........,.p. ooar. o.Imatiei.
&t.... _ _

pitoreSli si izolatc.

Orasul portuar Dubrovnik din
Croatia. cunosellt pc vremuri sub
numele de Ragusa. a fast candva 0
mare putere comcrciala. in bogata
republica de rrgustori. spilalelc Si
sistemcle de canalizarc funetionau
deja din Evul
Mcdill.
Dubrovnik, numit
.,Perla Adriaticii".
alragc anua! riiuri
de !unsti, in ciuda
dislrugerilor numeroase sufcritc
in limpul rcccntu-

lui rfizboi civil.
Oaspelii lnsctuli
de liniste $i pace
gasesc adaposl pc
Insulcle Hvar, Brae sau Korell!a.
uode aglomcralia turistilor cstc
mult rnai pUlin intCIlSi'i.

CE MERITA VAzUT
I:reJlil. 1 nc"te. Pc~aro. Ancona.
In..ulelc PiaM"il ~i Tcrmili. C03:.la

Dalmalicl IDubrOl1ik

~i

Spill).

cuMA
Clima meditcrarean!. Temperatura
medie atingc + I
in ianuarie ~i
2
of 25 C in iulie.

ooe

ECONOMIA
P~uit

(sardirc. cnblacccl.
Indu tria pelrochlmica. Turism.

Om~1I1

Trogir. pc
coast:J

Da/mutici.
Tam1urilc italicl'c ale Adrimicii sc
caracterizcaza prln linii mat
blande, iar pcisajul lor cstc mai
pUlin divers ~i atractiv. Multi turi~ti
sunt insa fermecati de oni~clele
maritime inconjuratc de magic ~i
de sutelc pcscarc~ti de aici. La
Brindisi (anticul Brundisium) sau
la Bari unnele trecutului te inconjoarn de pretutindeni.

VefClia, situata in nord. csle 0 ade·
varala Mecca a turi~tilor din lumea
intrcaga. Biscrica San Marco ~i
Canal Grande sunt doar doua dintrc
atraciile ora~ului ridicat in
mijlocul lagurclor. Amalorii de
iahting se inlorc in mod regulat in
apcle Adriaticii. Ei pretuiesc mai
ales romanlismul coaslei Dalmatiei
$i briza inviorntoare care mang5ie
suprafata marii in lunile sufocante
de Yarn.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Insula Rab. care apa'1ine de Croatia, ote considcratA cea mai fiumoasA
insula a MWii Adrialice. Aceasta este acoperita de paduri dese de pin.
2. Republica Venetia a controlat, paoli in secolul XVIII. nwneroase ler1torii de
pc coasta Dalmatiei. tn timpu! celui de al Doilea Rlizboi Mondial halia a
trebuit sA returrrze aceste posesiuni.
J. in apropiere de Brindisi se ana Castelullui Frederic alII-lea, construil in
form! de octagon. Acest punet turistic sc bucunl de un mare interes.
4. u departe de Rimini sc ana tea mai mica republica din lume: San Marino.

MARI~IOCEANE

MAR 3
"

.... 0$

"""
•

~

MAREA ADRIATICA
HARTA GE ERALA
,r

i
Venella

{r ...

.....,

'.-

SLOVENIA

UNGARIA

",~

.....

-

,.

,
MAREA

~"","

I~T....

ilt ' -

Rodl G.'~nlco

"''Or.. ",,_~DRIA TlcA

....

lTAllA
_,,;

TIRENIA A

-

Ulclnj

Bari

....

-

__ o.""""."'aAd
o ....... ,,~-.

.-.,.. ... -.-100

200

:soD 1000 2000 '"

MAREA
ION/cA

Adriatica, fosta rereastra spre lume a Republici; Venetia, calea maritima principaJa care
unea Europa Occidentalii ell misteriosuJ univers aJ Orientului, esle in prezent locul
~1vorjt de odihnii al turi~tjJor, pe care nu ii dcranjeaza nici plajele pietroase ale Cro8fiei,
niei !armul murdar din preajma deltei Padu/ui.

'"

MAREA ADRIATICA

MAR 4

Mare veche, probJeme noi
Plaga coastelor italiene ale Adriaticii 0 reprezintii straturile groase de alge marine
care sunt aruncate pc plaje. In partea balcanica, distrugerile suferite de naturii ~i de
oameni in urma ultimului razboi civil sunt inca vizibile.

M

area Adriaticfi sc intindc

ea 0 pana inlrc dOlla dintre
peninsulele Europei

sudi~

cc: eea Apcnina ~i eea Balcanica. Nu
dcpartc de conlopirca Adriaticii

ell

Marca lanica, acestea sc apropie
foarte mult una de ccalaltfi $i
fonncaza Striimtoarea Qlmnlo.
numira $1 .. Poarta Adriaticii", in
locul eel mai stramt, celc dow
pcninsulc sunt despfulilC de door 75

de kilometri de mare. in striimtoarc
sc ana o~lul italian Otranto ~i
Promontoriul SL Maria di Leuca. eel
mal sud!c punet alltaliei.

In rcmca Imperiului Roman, apele
Adriaticii au fos!

0

calc de Lranspol1

conducea In
Constantinopol
(in
prczcnt.
Istanbul). Astaz!, Adriatica CSlc 0
imTX'Jrtanla.

care

..
marc in pericol din caU71 rJurilor
care sc varsa in en: Padul, in nordul
Italici, Ncrctva. in Croolia ~i Drin. in
Albania. Apclc lor murdarc poartii
d~uri mcnajere ~i ingr.i~1.mintc.
ACCSIC substanle provooea dC7voltarea in exees a algelor marin;:.
COns<x:inte1c aeestui renomen sc fae
rcsimlitc mai ales in halia. Vantul ~i
valurilc fae ea plajelc ~i slaliunile de

STATISTICA
Suprafa18= 160.{)()() km
Lungimea maximi: TO km
Ufirnea .maxitn!: 2UO I.m
Volum: nuoo k.ln
AdAncimea medie: 237 In
AdAncimea maxim!:

arm;..:, 1,460 In
Salinitatea: de 1:1 4 (la gum d~
ars.ar~a 1I Paduluilla JS,5'.o

ill timplll toamneJor cenu~ii ~i 81

liinga Rimini, dindva adorale de
turi~li, sa fie aeum aeopcrile de 0
patura groasa de alge loxiee.
AUloritiitile localitiitilor maritime
aloci sume import:lOte luplei eu
aeeasm plaga persistenm.
in partea baleaniea a Adriatieii pf{)+
blemelc sunt de 0 eu totul aim natura.
in prim plan se aOa ~Iergerca
unnelor lasate de rdzooiul ei il.
Consecintcle eonnictclor annale au
fost resimlitc durcros de vcchiul ~i
fmmosul o~ Dubrovnik. Sectoml
turistie din Dalmalia, care fusese
apronpc Iota I dislms de nizboi, se
dC2volta acurll foarte rapid. Dill
pacalc, inca Ill! sc poate SpUI'C acel~i
lucn. desprc cO<'lSlclc Albanici.

icmiJor fnghetafe. romlinii vi~elJZ3 1:1

tJst(cJ de pcisajc....

PESCURT
• TWi Iimitrofe: ltalia, Slovenia,
Croalia, Bosnia ~i Hertegovina,
Serbia ~i Munteregru. Albania

• Cele mai man porturi: Tricste.
Verelia, Ravenna, Ancona, Bari,
Rijeka. Zadar, Dubrovnilc., DurrCs
• Golfuri: Verctici. Manfrcdonia,
Orin
• Riiuri: Pad, Pcscam,OfaOlo,
NerC'lVa, Orin

MAR 37

MARl §1 OCEANE

;
l

MAREA
BERING
NorduJ inghe{at a1 Pacificului

Marea Bering, una dintre cele mai fntinse mari ale lumii, abwldii in pe$ti $; mamifere
marinc. Oaselc balcnclor vizibilc in fotografic sw}l 0 dovada a tratamcntului /lira mila
Ja care sunt supuse ceJe rnai mari mamifere ale fumii.

Bliinuri care valoreazii dit greutatea lor in aUf

rn secolul XIX, Insulele Aleutine au reprezentat un adeviirat paradis pentru

negustorii ~i de bIanuri. Ace¢a CUIDp3rau de la vanatori piei de morse, de vidre §i
de vulpi polare albastre.
merica ru~a-.ca 1; ..11: II for
mulan: rar incilllltj loire anll
1799 ~i
I X67. intr':Jga
rcJ!lUrl.: a 1am [kring a ,lpartmut

A

Ru".ei lari~le...Companla ru!'lo-amo:ricana" functiona in K.uTIr.:.:atka. in

In ..ulelc Aleutirr

~l

in ·I;... ka mea

dinalOtc ca Rusia sa im:heic •.ceil lllili
proasW afaccrc a secnlului", v.in.l..:'ind

Alasku Slalelor Unite. comru sUlllci
de 7.2 milio<.ll£ de dolari. Ponul din
OhOhk. pc lumlUl C'iIIL' ill Sibcriei.
em. in ..ccolul :IX. ullllnul rora.. pc
dnllTIul
din..pn:
Mo"cma
~l
Petersburg caIre In..ulel.: ,leutirrlor.
miul n:gu... torilor de blanuri.

in anul 17lX').

I)

CPCI,!IIIC ru-.casca a

dcban:at pc in...ula Linala. ka de 150
de kilomctri lunglmc din rhipclagul
lcutirelof. ..I("i a l:!a"l1 numai
tcrcnun dl.~p;iduritl'~l h:ltllll' do: ' anI.
3copenl..: cu mu';>Chi ~i eu rcrigl.
TOtU~l. IlnUlul gola~ il~undea 0
eomoar.1 dcoscbitu: un grup numeros
de ' ulpi albaslre )i argiotii prceum ~i
mii de idre. Negustorii chin.:/i
pIatcau pcntru pieilc ilccstora cate
150 de ruble de aur. sumu Cl10nna
pcntru :ledc vrcmuri.

Locuiror al PeninsuJei CiUKotsk pe pirmuJ Marii Bering.

ECONOMIA
Pescull pi: II rnanm soman
i1nsulcle !IeU(lJ'l,; I Ala ka).
cruslacec; una dintre marilc eele
mai bogluc in pc!;te din lume,
Vunatoarc: sporadic. sunt vunnte
animalc ell blana ~i momifere
marin:.

CE TREBUIE

sA $TITI

I Insulele AleutirE au fost unicullerilOriu american ocupat de japorrzi in
timpul celui de-al doilca razboi mondial.
2. Aleutii apartin rnsei mongole. po3rtil nume rusc~ti ~i suot ortodoc~i.
3. Deoorece pc In5ulcle Alcutire nu exisUi copaci, localnicii au folosi! pcnlru
construclia caselor Icmnul aruncal de marc la llinn.
4. in anii 1790-1820. mii de aleuli ~i-au pierdut viota in Insulele Pribilof. Ru~ii
i-all fartal sA munccasca ca sclavi la prclucrarcn pieilor de Coca.

MAR 39

MARl §I OCEANE
~

MAREA BERING

-

HARTA FIZICA

-

,....'~ OCEANUL ARCTIC

"'>'1~;;;;"',-~q,~

MAREA CIUKOTSK

--

.-

STATElE UNITE
ALE AMERICII

,,,'

-

RU S I A

..'t-~I"'

J

I'ALASKA
SIBERIA
GoJful

Anad'r

--

.....

--"'"
I

,....;;;r

MAREA

,....~~
I Mnbtyj

GoIIuI

--

<"""'-"

BERING

Go,,"1
Bristol

~.

/
/

/

.

""-

200

1000 300lI !ilIlO 1'ODIl1ll

OCEANUL

PACIFIC

--

Marea Bering se intinde intre fiinnurile inghefate ale Siberiei ~i Alaskai. Dill
octombrie pana in mai, suprafafa sa este aproape in intregime acoperitii de ghefari
pilltitori. Inslliele Aleutine ~i Inslliele Comalldoruilli sunt restllri ale unei vechi
pun!; continentale, care unea continentele Asic; $; Americii. in Marea Bering se
varsii YukonuJ, eel mai mare diu din Alaska, Kuskokwim, un rau 111Ult mai mic ce
slriibate acc/ca$i tinuturi, precum

$; diul siberian Anadfr.

MAREA BERING
Punte intre Asia $i America
La Marea Bering se intalnesc estul indepiirtat al Asiei ~i partea vestica a Americii de
Nord - Siberia ~i Alaska. La sud, marea este delimitata de Insulele americane
Aleutine ~i de Insulele ruse~ti ale Comandorului.
riisaturi'c mongoloidc ale
indicnilor nord-americani ~i
ale eschllno~ilor triidea:di
originea comuna a accslor popoorc.
Primii locuitori ai Americii au sosit
aici din Asia, acum circa 40.000 de
ani. Ei au traversat puntea contirental5 dintrc Siberia ~i Alaska ~i ~i·au
continual apoi caliiloria spre prcriilc
Americii. Punlca a fost inghitil5. de
mare dupa ultima pcrioada glaciarn.
in unua sa, au ramas lanlurilc
actuale ale Insulclor Alcutire ~i ale
Insulelor Comandorului. in sccolul
XIX, aceslC arhipclaguri crau
spaima marinarilor. Vasele aceslora
riscau sa se IOieasca de rocile subaC"3lice sau de rtX:ifele coralicre.

T

Bering. En arc 0 suprafal:i de peste
2 milioane de kilomctri palrali. iar
adiincimea sa depa~e~te 4.000 de
metri. Adiinelmea seade simlitor
doar
la
nord,
aeolo
undc
P~ti

prcgiJlIt' pcntru a Ii arumat' •
Peninsula Ciukorsk.

La nord de Insulcle Aleulir£ SC
inlmde una dinlre marile cele mai
'aste ::;i mai adanci ale lumii. Marea

Stramtoarea Bering U1'l:$le Marea
Bering
$1
Marea
Ciukotsk.
Stramloarea masoani, in punetul
siiu eel mai ingust, doar 86 de kihr
metri. Marca a fosl denumita in
onoarea lui Vitus Jonassen Benng,
ofiler de marina dar£z aOat in slujba
Rusiei. in anul 1728. acesta a navigat prin Siramtoarea ce a primit apoi
numele s:lu $i a deseopcril ea Asia $i
America nu sunt unite. in anul
1741, el a organizal 0 noua mare
expedilie, in timpul ciireia a
descopcril Insulclc AlculiT~ $i a
cercelat coasta sudic3 a Alaskai.

cuMA
Subpolarn maritima. Tempc:ralUrlle
medii in timpul anului ating ·10"(
in nord $1 • YC in sud.
Temperatura apei m3.soanl • 5°C in
nord $i . IWC in sud in timpul
'erii, iar iama _1°C $i reSIXct1v,

+2°C.

STATISTICA
SuprafatJl.: 2.• mllioan: k:T'
Volum: 3,7 mlh~ b
Adincimea maximi.: 4.4~O m
Im....d lBc lcd..: I.MOml
Diferentele de mvel in timpul
mareelor: de la " la ~ m

PE SCURT
•Tan limitrofc: Rusia, Suude Unite
(Alaska)
• Cele mai marl ponuri: Anadir.

ProwKhcnija.. Nome

Facile se incalzcsc la sO:Jre pc tiJrmul stJncos 31 Man'i Bering.

• Cele mai man insole: I-Ie Alcuu.r:,
I-Ie Comandorulul. 'univak. Insula
S( Matei. Insula $( LaurenllU

MAR 45

MARl ~I OCEANE

@@

MAREA
'"'
NEAGRA

@@
@@

Marea de fa extremitatea sud-esticii a Europei

I

i

FIOla Marii Negre a fast timp de ani de zile miindria fJotei ruse$li $i mai apoi, a celei
sovietice.

$; 111 prezent, aceasta reprezinta 0 componentii ilnportanta a sistemului de
apiirare al RlIsiei.

Conferinta celor trei
,
Soarta Europei a fost adeseori decisii pe malurile Miirii Negre. eel mai
cunoscut eveniment istoric in acest sens este conferinta de la Ialta, de la
s~itul celui de-a! Doilea Riizboi Mondia!.
a inceputu! lunii februarie
1945. conduditorii puterilor
aliate, Churchill. Rooscvelt ~i
Stalin, s-au inlalnil in Crimeea penlrU faimoasa confcrinliJ de la Jalta.
Gcnnania hiticrisI3 era deja pe

L

Europa postbelidi ~i la sfcrclc de
influenl:)
ale
marilor
puteo:
Germania a fost divi.ana in patru
zoo;: de ocupalie ~i au fost rcdcscnate granite1c statelor din Europa
Centrala ~i de Est.

alUnci practic invinsii. Cci trei politicieni intenlionau sa adoplc hotariirile
recesare penlfU incheierea definiliva
a ffuboiului $1 sa stabileascii noua
ordi~ mondiala postbelica.
egocierile s-au conccnlrat in jurul
pregallrilor
pcntru
infiintarea
Organizatici
Naliunilor
Unite
(GNU) $i a dcclaralici rcferitoarc 1a
..Europa elibcr.lla". Dupa capitularea definitiva a Wehnnachtului,
Gennania unna sa fie dcnazificaUi,
democratizam $i dcmilitarizata.

Salinirau:a ridJcata
din /JdancunJc
Miirii Negre nu

(/J-"orizcazA
de:niollarc:J (:June,
manne. dar nu
impicdicli cu nimic
drcsuro deifiniJor.

Criminalii de rtizboi ummu sa fie
pedepsili. Regalul Unit. Stalele
Unite $i Uniurca Sovietica all cazut
de acord 5.. .i admita Franta in

MU/limi ca pc
Coasta de Azur.
Yam. mJijoritlJtca
furi~liJor 'izitellzii
plaje/c MlJ.rii

nou-inliintatul Consitiu de Control
al Aliulilor. ea a palm putcre
inving{ltoarc. in Crimcca, au fosl
luate hOlar:.lri decisive rcfcrilonre In

Negre din
Romania.

PESCURT
• Suprafnta: 422.000 km'
• Adancimca maxim3: 2.211 m
•Tanle Iimilrofe: Romania, Bulgaria,
Tu~ia, Ucrnina. Rusin. Georgia
• Principalelc fluvii care sc revars3. in
Mareaeagri: Dun3rea. Nipru.
Kizilirmak. Don ( 1area Azov)
• Cdc mai importantc porturi:
Batumi. Suhumi (Georgia).
l'ovorossijslc. Soci (Rusia).
Sevastopol. Odesa (Ucraina).
Constanta (Romal1la). Varna,

Bwgas (Bulgaria). Trnbzon.
Samsun. Zonguldak (Turcia)

CE TREBUIE sA $TITI
1. in anul

1905, pe Marea Neagra a izbucnit re"'olta de pe cuirasatul rusesc

..Potemkin". inuimplarca a fost imortalizata de Serghci EiSClbtein in filmul
mUI din 1925.
2. Pe vremea Uniunii Soviclice, nota MArii 'cgre era 0 comporentA de elill
esentia1A penuu fOllele de apMlire ale superputerii.
3. in ciuda salinilllii ridicale. in Marea Neagrn triiesc aproximativ 1.500 de
specii de ~ti. Cea mai mare importanlii economica 0 au sardelclc. heringii.
plalicilc. sturionii. scrumbille ~i Slanzii.
4. in timpul razboiului din Crimeea (1854-1856). purtat de Rusia impotriva
Imperiului Oloman. Regatului Unit ~i Franlci. oTOrilc ri2boiului au fosl
documenlate fOlografic pcntru prima data.

MAR 47
~

MAREA NEAGRA
HARTA INFORMATlVA

.

--

UCRAINA

ROMANIA

MoO""..
•

0""",,"

• BUCll'eft!

•

-.-

---

o """"""'"

V-.-B*C

BULGARIA

MAREA

NEAGRA

~.

EORGIA

t~_

TIIb1MO
...~

OV~

~

MAREA
MARMARA

ZOngUlda~~
E'ltlJIi" -Kodu

"'"

G
.......~

Betumi

~.

TURCIA

u·

Marea Neagra, numitii in antichitate Pontul Ew<in, a fost
dintotdcauna 0 cale de comunicatie comcrciaJa $; mililani
impol1anta. in prezent, !iirmuri/e Miirii Negre atrag turi~tii
datoritii p/aje/or pitore~ti, ape/or ca/de ~i numiiru/ui mare de
zile insorite.

'"'"""
•

pelle 1.000 000 loc.

•

1m 100 000 - I 000 000 IDC-

•

.... 30.000 - lOll ClOO loc.

•

IUb 30.000 IDe.

o

-1l1O -200·' 000 ., llOO m

n'

...,
48

MAREA NEAGRA
Riviera Miirii Negre

Acest apendice nord-estic al Miirii Mediterane i~i datoreaza numele culorii apelor
sale. 1n ciuda gradului relativ ridicat de salinitate, Marea Neagrli este destinapa
turistica favoritli in Europa de Est.

are3 Neagrii este eel mai
mare bazin hidrografic al
Europei de Est. Aici, eir·
eulatia apei are loe foarte lent, d~i
in marc sc rcvarsa cateva cursuri
mari de apii, precum Dum'irca,
Niprul sau Donul. Marea Neagra
comunica eu Marea Medilcrana
door prin illtcnnediul micii Man
Mannara, ell strfimtorile ci inguste.
Bosfor ~i Dardan;::le. Rezultatul
acestei stari de fapi estc salinilalea

M

ridicata (aprox. 20% in largul marii)
~i cantitatea mica de oxigen. La
adancimi mai man de 100 de melri,
in Marea Neagrii, practie 1111 exista
viala. Troiesc aiei, in schimb,
microorganisme care absorb sulfat
~i, in combinalic ell mireralele,
creeaza oxizi Irgri de metal. A~a sc
explica coloratia reagra a apei ~i
numele dar de lurd marii.
in partea de nord a Miirii Negre sc
ami Peninsula Crimeea, legatii de

Y.1It.1. care a gazduil /a sfii~ituf ceflli de-af DoiJea Rifzboi Mondi.1J confcrintll c.1re
.1 decis SO.1r1.1 Europei. CSIC ulla din/re cde mai popufare stafiunii dc pc lilOro/ul
Milrii Negre. ill prczcnl. Y.11tl1 se aniJ pc leritoriuJ Ucraillci.

Ucraina printr-un istm lngust (8
km), Perekop. Crimcca sepam
Marea Neagm de Marea Azov in
care se varsi'i DonuJ. Cele dou5 ape
sunl unite prin stmmtoarca Kcrci.
Pana nu demult, tannurile Marii
Negre au fost loeul favorit de odihnii
al locuitorilor Europei de Est. Si in
prczent, numeroase centre ale
"Rivierei Marii Negre" sunt plirc de
turi~ti. Ace$tia prolita de plajelc fnlmO<lse care nu lipsesc din Romania
sau Bulgaria $i de statiunile de pc
litoral. Salinitatea apei la liiml esLe
Deft.1 Dumirii III apropierc de
MurigIJiol: :liei f1uviul eurge
sprc Marca NC.1grfi.

/CIIC!i

mult mai redus5 iar temperatura
apci atinge vara aproximmiv +25°C.

ECONOMIA
Comcf. Pcscuit. Turism.

• cuMA
Continmlala ell influcnte
meditemrcel~. Temperatura medie
in Tmbzon (Turcia) aunge in
ianuarie +8°C iar in iulie +26°C.
Temperatura apei este vara de

+25°C.

MAR 65

MAREA

(~::-Kf,

<!Ot'RU'

JAPONIEI
Centura fierbinte a Pacificului

Marea Japaniei separii lanrullnsulelar Japaneze de Oceanul Pacific. In nardul miirii
damnesc ierni aspre, dar la sud clima este mult mai blandii. Tiinnurile sale faarte
diferite sullt un lac nepre!uit de adihnii.

t.Afu'''''66-Tinutul unde bate "Vantul Divin"--,
Ani indelungap., Marea Japoniei nu a atras atenp.a nimanui ~i a izolat in
mod eficient Japonia de continentul asiatic. De abia in secolul xx, a
devenit un bazin maritim de importanta strategica.
Abundenta pql.iJor este cea mai m.are bogatie 8 MirJi Japoniei.

T

imp de sceolc, Marea
Japoniei a sepaml Japonia
de conli~nl. La sra~itul

secolului XIII, mongolii au incercal de doul'i ofi sa cuccreasca

insulclc. Aces! popor razboinic,
care sub conduccrca lui Gingis Han
$i a unna$ilor acestuia a devenit
spaima Europei, $i·a indrcptal
atenia sprc est. Kubilai Han, rcpolui lui Gingis Han, s-a 3$C7..at pc
tronul chirez pUlland bazcle noii
dinastii Yuan. in 1274, nota lui
Kubilai a fost respinsa din Insula

Kyushu. in 1281, mongolii au lovit
din nou, dar, de accastii data, Cll 0
flota mult mai putemica, numarnnd
aproapc 4.000 de vase $i de barci.
Japorrzii nu s·au lasal insa u~r
infninti. Lupla pc mare $i pc uscat a
dural $3pte saptamani. in final,
invadatorii au fost invin~i, datoritl
ajutorului respcrat ofcrit de un taifun uria~ care a cuprins marea. distnlgand in totalitate nota mongoHi..
Japorezii rccunoscatori au numit
acest viint ,.Kamikazc" - .,Vantul

Divin". Acesta a fost unul dintrc
putirele momente in istoric cand
Japonia a fast amenintata din exterior. Unnatorul pcrieol s·a ivit de
abia in timpul riizboiului ruso·
japorez. in 1905, in apclc Marii
Japoniei, nu departe de TSlishima,
s-a purtat 0 mare b5tiilie maritima.
Flota ruseasca a fost distrusa de
vasele japorezc.
in perioada Razboiului Rece,
ambele stnimtori sudice din Marca
Japoniei (Tsushima ~i $trnmtoarea
Coreei) au fost linute sub obscr-

ECONOMIA
Pcscuit (snrdele, heringi. ton,
soman).

vatie de amcricani. Marina State lor
Unite, care i~i apara dominatia
asupra Pacificului, controla de aid
mi~carile notei sovietice staionate
la Vladivostok. in prezent, apele
Marii Japoniei sunt folosite pentru
navigalia comerciala ~i pentTU pescuit.

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Curentul Tsushima aduce din sud in Marea Japoniei ape calde; apele reci
sunt aduse din nord de Curentul Oya Shiwo.
2. Pe insulajapooezA Kyushu se atl! ~ul Minamata. De Ia numele golfului
Minamala se trage denumirea bolii pc care oarnenii 0 pol lua de la
animalele care tmiesc in apele contaminate eu mereur. Boala provoac!
deteriorarea sim(Wilar, $i in anumile situatii, moartea
3. in adincurile apelor sudiee ale Marii Japoniei, japorezji depoziteazi de$euri
radioactive.

MAR 67
S';I(P

,,,'"v

MAREA JAPONIEI
HARTA GE ERALA.
,w •
"-

,
•
•

.......
- ' " 1.000,OOllloc.

•

lntnI 500.000 - , ,000 000 lox

•
_

rmr. 100000 -

•

lite Ioc:alilaII

-

_

•
~
•

500 OOllloc

Clnni rMrinl cah:l

...........

-

--...

•
'......

..... 8dM .... ~

CHINA

..........
•

--.-.........

A

PONIEI

-- --.
" "-'

-

---.
'-

JAPONIA

1iCorn-....• • ~

CORE. .

.

.

I, ""-.tr

•

MAR

DE SUD

OHOTSK

I. Hoklalido

.""""'"
~.
-.

MAREA

•

./

RU$IA

ClAfl!I_..a

...

..-

~

•

•

•
"""'"

'""",

"-

•
OCEANUL
I. Shikoku

PACIFIC

"' ...

Timp de secole, Marea Japoniei a avut pentru japonezi importanta pe care 0
are pentnl britanici Canalul Miinecii. Aceasta este 0 granira naturala care
separa Japonia de continentul asiatic. in prezent, marea este un bazin
importalll pelltru pescuit ~i 0 ruta comerciala tot mai des folosit§.

MAR 68

MAREA JAPONIEI
A

Intre Rusia, Coreea $i Japonia
Marea Japoniei, a cilrei suprafa13 dep~ un milion de km'. este situati mire

marginea sud-estici a Siberiei, thmul estic al stalelor coreene ~i Insulele Japoniei.

area
Japoniei
se
invecireaza cu Oceanul
Pacific in partea de
nord-est
a
acestuia.
Prin

M

Strnmtoarea Soya dintre Insula
Sahalin ~i contirentul asiatic,
Marea Japoniei se ure~tc cu Marea
Ohotsk, iar prin Stnimtoarea

Coreei, cu Marea Chirei de Est. Pe
coasla Siberici se anA or8$U1
Vladivostok, stalia finalA a faimasului tren transsiberian ~i 1010dati
important port rusesc comercial ~i
militar. La est. marea este delimitata de Insulele Sahalin, Hokkaido
~i Honshu. eea mai mare adancime
atinge 3.742 m (porrivit anumitor
surse, chiar 4.036 m). In centro.

Japania • I. Holdcaido. ParcuJ narional ShikOlSu· Toys. L. Shikaribetsu
(Shikaribctsu·ko). P/6cute.

fundul marii se ridica, formand
creasta Yamato. Aici, adancimea
nu depii~~te 285 m.

PESCURT

Pc insulele Hokkaido, Honshu ~i
Kyushu sc ridica craterele a 36 de
vulcani inca activit dintre care

majorit3lea ating in1Ulimi de 4.000
• Denumirea japoreza: Nihon-kai
• Denwnirea ruseasci: laponskoe
More
• Denwnirea coreean!; Choson
Tonghae
•Tirile din jurul Marii Japoniei:
Japooia, Rusia, Corcea de ord.
Coo= de Sud
• Cea mai jnaJtj creastA: YamalO
• Cele mai mati insule: Tsushima,
Sado,i Oki
• Cele mai importante porturi:
Vladivostok (Rusia); Ulsan, Pusan
(Coreea de Sud), Chongjin (Coo=
de Nord), Niigata, Otaru, Tsuruga
(Jap<>nia).
• Strimtori: Tsugaru, La Perouse, str.
Corceana. str. Talari

de melri. Aceasta rcgiure estc una
dintrc cele mai active din lume din

punel de vedere seismic, fiind afectata de numeroase cutremure, dintre care ureJe subacvatice. Din
cauza activitatii geologice intense,
regiurea estc denumita centum
fierbinte a Pacificului.

CUMA
Climli tcmperatli in partea de nord
~i subtropicalli in partea de sud.
Temperatura apelor de suprafatll
variazA vara inlre + 17 ~i +27"C,
iar iama intre -I,7°e la nord ~i
+12°C la sud.

STATISTICA
Supraf:aIa: 1.062.000 km'

Pc tMmul surlie al MArii Japoniei se
ana doua slate careere: Coreea de
Nord, comunista ~i izolata de lume,
Coreea de Sud, care traie$te in
prezent un adevarat boom economic, in ciuda anumitor ezitari.

~i

Strnmloarea Coreei, care sepam
cele doua state eoreere de Insula
Kyushu, masoara in punctul sau eel
mai ingusl 180 de kilometri.

Volum: 1.731 kID'

AdIDcimca mcdie: 1.536 m
AdIDcimca ID&"imI' 3.742 m
Dlferentele de nivel in timpul
marcelor: p5.na la 0.5 m

Kyushu esle des afeelata de tai·
funuri pUlerniee venite din sud.

MARI~I

MOR 93

OCEANE

o

MAREA
MOARTA
"wi

unde nimic nu se scufunda

r

Grice fncercare de [nee In Morea Moar/a este un e~ec.
Nu pOfi deco' sci plll/e~~'i, daforifa aportului mare de saruri din apo morii.

Rezervorul de apa
tara viata
,

OB94

Numele de Marea Moarta nu este deloc exagerat. Datorita saruriJor
din apa, aici nu este posibila viata.
LOCURILE CARE
MERITA VIZITATE
Dc~ertul

Judaic ell numeroasc

localiU11i biblicc. PC!1lcra in
st5nca Kumran scdiul sectei
prccrc~tinc Esscnci. Canionul
Murabb,;'u. Fonareata 1asada.
Locul unde II fosl SilUllI orn~lll
biblic Sodoma. ILvOrul Ajn Gcdi.

S

ingurul rezervor de ap!'l de
aces! gen din lume, anat in cea

mai adanci'i dintre depresiunilc

globului, a fascinat dintotdcauna
lumea ~liinlifica. eca mai mare
cxpeditic ~tiinifica a fost organizati'i
in anii '60.
in Marea Mmlrta IlU trliiesc 3nimale

SubtropieaUI. Temperatura medic
estc dc aprox. +25 0 C. dc~i foarte
des se inrcgislreaza ternperaturi de
+50 0 C.

anuneidi, au fost considerate de
speciali~ti dovada aplidirii legii lui
Moise de elitre b'Tllpul de credinla
esenian~ in secolul al I1-ea iH.
Aceasla descoperire este ~i astazi
subiectul disputelor tcologilor din
toata lumea.

~i IlU cresc plante. eu toale acestea,
in fie{;3rc an, mii de oamcni vin

pcnlru tratamentc ell apele samte ale

+CUMA

~i

marii, in locunle special amenajatc.
in anii 1947-1956. au fost gasile
in grotele care se ana in nordvestul marii, in apropierea ora~ullli
Kumran, celebrclc •.Manuscrise de

1a Marea Moarta". Peste 500 de
manuscrise, serise in limbile ebmica

STATISTICA
SlIprllfalll:
Sliruri: 26

0

pc~IC

1,000 "m:!

0

Lun~imea

mnim1i: 76 km
Uilinlea mainlll: 16 km
Temperatura: in pcnoade di1erile ale
anului arialll inln' 19 C - +36 C.

Imagillea plVceselor saline dau
impresia /lfl/li peisaj polar.

CE TREBUIE

sA ~T1TI

I. Dcnumirca de Marca Moarta a
fost data de grecul Pausanias. eel
care a ~i cercetat-o pcntnJ. prima
data.
2. Fotografia de pc prima pagina nu
cste un fOiomontaj. intr-adeVM,
POli pluti pc api ~i cili ziarul in
accla~i limp.
3. Primelc 500 de tAblilc de la
Kumrnn au fost descopcrite de
un beduin, in mod inlampH'ilor.
4. Ast~i .,Manuscrisele de la Marea Maana" pol fi v1i.zute in doua
muzee din lerusalim: Muzeul
Rockefeller ~i Muzeul National.

MOR95
®

MARl $1 OCEANE

....

@

MAREA MOARTA (2)

r

HARTA FIZICA

--

.-

.....

~ERIHON •

..- '"

....

lerusalim

r;'S RI'l
MadaN

,

f

ludea

MAREA
MOARTA
• Hebron

---.y~

- __ oL ....

,,---

-_ ...

........

~

.,

peste

'OO.QOO~loruilori

•

'" ,,,'
..

~O»

0".

-,

....... •

50.000·100 lIOO

•

wb 50.000 M Iocuitoti

.·.

~de_

L.-.cliI-.,.dinll1019

l.nII "" ~ <in 1967

drumuri mIi~

o
ISRAEL

•

1153m

.......
AClil/1 17,000 de ani, Morea Moarta era lin ita CII Laclil Tiberiadei
(Genezaret) de 10 nord, dar, datorita evaporarii intense, in prezent,
sunl separate de 0 bucata de piimanllungci de 100 km.

200

SOO

1000 m

....

MO

MAREAMOARTA
Locul cu cea mai joasii

a~ezare

din lume

Marea Moarla se intinde pe 0 suprafala de aproximativ 400 de metri
sub nivelul marii. Esle alaI loeul eu eea mai joasa a~ezare de pe pamant,
cal ~i rezervorul eu eea mai sarala apa de pe suprafala planelei noastre.
in apele Miirii Moone Sf! ujlii pano
10 275 g de SOIT! pe /iml de apd.

Marea M03rta are 76 de kilometri
lungime, in loelll eel mai larg,

iotre MUlllii Moab la est $i dC$crtul
de la vest, avand 16 kilomclri

area Moana ~i raul

M

sfant lardan formeaza
impreuna, iolre Israel
~i lordania, 0 deprcsiunc, ell 0
adancime de 399 de mctri. AccaslA
dcpresiunc s-a format in unna ell
12000 ani ~i apaTe in Biblie sub
numcle de "Marea MoarHi".

in apropiere de
Sedom fSodoma
bibliea). Sf! aflii
SU;lIca .. So/;o Illi

Lot" Conform
prime; carti
a 11/; Moise

(.. Gene::a '"
aceastfl femeie
S-{l trolls/arn/of

inrr-o suincii de
San?
(l

deourece

incalcar

illlerdiCfia dil'inii
de a pril·j ill/trlmi

l.li!ime. Suprafala talala se ridica la
aproximativ 1.000 km2. Partea de
nord csle mai adanell decat cea din
mijloc, unde adiincimea marii cste
de abia 10 metri.
Denumirea de .•Marea MoarH'i"
este in$e1aloare. De fapt, se refern
la un lae in care nu se poate inOla.
dcoarccc arc 0 Ouclualie sezoniera.
Punetul cel mai adanc eSle de
794 de metri sub nivclul Milrii
Medilerane. Canlitatea de sare din
Marea Moartll este alat de mare
deoarece in ea se varsa foartc
putinc ape, care se evapom repede
din eallza af$iiei. Marea Moarta
nu eslC potriviU penlru inol. dar

eonstituie tOlu$i 0 aU'aqie turisticll.
in afam de aceasta, componenl3
apei face posibilll 0 utilizare largll
in industria chimica. in bazine,
prin evaporarea difu71i., se oblin
clemente cum ar fi: calciu, brom $i
magnez1U.

ECONOMIA
Din apele lacului se obin sarea gema
~i '>area de pOlasiu. De-a lungul ~u

rilor. se ata statiuni balneare.

PE SCURT
Estc un lac fltr:l reflux. impAJ1it in
dou! bazine
Punctul eel mai amncdc pe suprnfata p1mantului
Rezervor de apa, eu eel mai ridieat grad de salinilale din lume
(aproximaliv 2(010)

MARl ~I OCEANE

aCE 1

OCEANUL
ATLANTIC
Bazinul aevatie eel mai intens navigat

Scu{undari/e in apeJe caJde ale Marea Caraibelor if; creeazif ocazia sa admiri
intrcaga bogiirie de eulor; a flore; $; a (aune; subacvatice.

Oceanul miturilor

~i

al misterelor

Oceanul Atlantic este inconjurat de legendii de mii de ani. El ~i-a pastrat
pilna in vremurile noastre caracterul misterios ~i periculos.
Coask"lc franc:ue d/batJcc SJ plim' de fiumwerc
dm aprof'm de QlIIbcron in Brr:WllS.

CE MERITA VAzUT
PlaJde frumoa.-.c de pc lfmnunle
tuturor contll"l:ntdor iml..'Cinilh:-

Ilbulele bdcara .lore. Capul
Verde. Canarc. Anlllc

lanliCU! este oceanul eel mai
apropial $i, in prezenl, eel
i hire cunoscul. Aici a
inceput epoca marilor descoperiri
geografice $i expansiurea civilizalici

A;E

eumpere. in antichitatc, era CUIlOS-cut door COl 0 cOlle maritima care

unna linia tfumului, in Evul Mediu a
ciipatal faima de mare plina de pericole (•.marea int'Urericului" dupa
arabi) iar mlul sau cova~itor a
inceput de abia in vremurile mo-

derre.
Atlantida, marclc contircnt aparcnl
scufundal Cll sccolc in unna, ar fi
fosl situat dcpartc in largu!
AtlaJllicului, inlrc {flnllUrilc Africii $i
ale Amcricii de Sud. P,lna aSlazi.
lipsesc dovezilc inCOI1ICSt.1.bile care

sa

dcmonstrc7..c existenta accslcia.

Curenlii marini $i furtullile locale

CLiMA
Foane divers3, Temperatura la
suprafnla o.pe:i: +25°C la ccuator.
+28°C in Golful Mexic.
Precipilatii masi ..'c sub fonna de
ploaie pc to,na suprafal8 oceanului.

ECONOMIA
Flori :j.i fauna relati' ~ce:j.i
putin diH~rsificate ea <;pecii.
Pescuil inlensi (sardire. Ion.
hering cle.). Relene de gaz Si
petrol (mai ales pc eoasta Afrieii
~i a AmenclI de Sud). 'a"igatic.

i-au speriat intoldeauna pc marinari,
care au nascocit n;:numurate legende
legate de acestea. Ultima marc catasdin Atlaruie s-a intamplat ell
peste 90 de ani in urmu: cclmai marc
vas din lume la acea epoca, Tilanieul
pomise intr-o calatorie din Europa la
New York. aspirand la Panglica
Albastrii - distincia pcntru eea mai
rapida parcurgerc a acestui trascu.
La 14 aprilie, 1912. aisberg
Atlanticului au invins eolosul de
metal. ~i-au pierdut viata 1.503 de
pcrsoare. in ziua lragediei, oceanul a

trom

fost complet lini~tit - Titanieul s-a
izbil de un iceberg-uri Ie care a
provocat 0 br~a urill$A in carena
vasului.
Soldaii britanici ~i argentinicni care
au luat parte la razboiul pcntru
Insulelc Falkland din 1982 i~i
amintcsc, ~i ei, cu rep1acere, despre
Atlantic. Conflictul pentru controlul
celor cateva insule stfutcoase din
sudul Atlanticului a izbucnil din
convingcrca ca in apropierea lor ar
ex.ista rczervc de petrol.

CE TREBUIE sA $TITI
I. Charles Lindbergh II intreprins primul zbor peste Atlantic in anul 1927.
2. Estuarul La Plata in Argenlina separn zona de c1ima Icmperati de cea rece in
sudul Atlantieului.
3. Rczervele de petrol din Golful Mexic sunt estimate la 5 miJiarde de lone.
4. Allantieul este eel mal tanar ocean al pl~tei. eu aproximativ 15 milioare
de ani in UIlll3, acesta nu era decat un rezervor de apa ingust rezultal din
deslrllmarea eootirL--ntulUl primordial Pangea

MARl ~I OCEANE

aCE 3

OCEANUL ATLANTIC
HARTA FIZICA.

,,,.
Not<!

AMERICA
DE

rSllUtdll

U

NORD

New yon..

&:1.,,1
_~-'yjl.N<rl

A"tildt

...

M""

....""

/. c_=
.
AFRICA

c."..l.r~"

Mri

.....

....

~
AMERICA

•
•

DES U 0

•
•
•

-

•
•

:::'

•
,•

•
•
C
•
•

........J_:::

--

500 2000 4000 6000 m

8«:;1....'

II{rin_JII.tmrru:

.... ~",

,,,.

,.,.
"""

-,

ANTARCTICA

Oceanu! Atlantic strabate IJprOape taale zoneJe de cJima ale PamantuJui pc 0 supraf.:1!ii de
21.300 de kilomctri. Pri11lre I1lJJl1croasele mar; care fae parte din ocean, Marea Sargaselor
meritii 0 mcnriune specialfi: aceasta este unica mare din hune care nu are fiirmuri
continentale $i ale dire; ape sunt intensiv populate de sargase, afge de eu/oare bruna.

OCEANUL ATLANTIC

c

Litera ,,5"
Oceanul Atlantic are forma literei ,,s". EI se intinde din Groenlanda Ia nord, pe I8nga
t3rmurile vestice ale Afiicii ~i Caratbilor, pana in Antarctica la sud Peste jIDD3late din
apele dulci ale planetei se revarsa in aces! ~ bazin.
P''''''-'fa
Bo....iei. n AdantJc

,.,

I

Atlanticul de Nord sc
dcsra~oar5 cea mai intcnsa na-

Occ.1twl Atlantic determin,i dima in
aCCilstfJ n:giullc a globului. in cJ :;c
rcVI/f'S.1 principalele rJuri ale Europe!. tIle
Africii $i ale Americii. in parte:! de nord
a Atlanticull/i sc illrcgistrcaza eeil "WI
intcllsif n.1 igaric din II/me.

II

vigalie din lume $1 paradoxa!,
tot aici sc giisesc ccle mai bogalc
70l~ de pcscuit. Jumatatc din cantitatea rnondiala de PC$IC pcscuit
provirc din apelc occanului
Atlantic. Din pacate, Cxplo31arca
inlt:nsiva din uhimii ani a miq,orat
sirntilor ercclivclc spcciilor rare de

animalc marire, precum balerele.
Cimpurilc pctrolifcre din igeria
$i Golful Mexic Olr.le~ ariilc de
rcproducere ale ~ti1or $i habltatul
pasarilor marin::. iar agricullura
intenSI;l
..alimenlcaza·· apclc
Atlanticului cu cantit,iti cnonnc de
<l701<lli $i de pesticide to.xicc. in

consccinta. algele crcsc

faarte
rapid $1 ameninla eehilibrul ceo·
logic naluml al imrcgului bal:in.
Zorcle bogalc in pc~tc (cod,
pl:itiC[I, cglcfin), molu~tc sau stridii
sc rcduc ~i ele in rilm infrico~alor.

Curenlul Golfului
(Gulfstream),
un
curent eald marin,
joaca
un
rol
cova~ilor in fOnlmrca climei in
regiune. prcculll ~i in navigalie.
Acesta se fonncaz."i in America de
Sud de unde porrc~tc in doua
dircclii diferile: prima, spre nordul
Atlanlicului ~i apoi mai depane
spre coastele Africii jar a doua.
insprc Golful Mexic. Timp de se·
cole. Curcntul Golfului a punat
vasele plccalc din Europa spre
Indiile de Vest. in plus. acesta arc a
influenta dccisiva asupra vremii pc
conlirentul nOSlru.

PESCURT
• intinderca de la nord la sud:
19.400 km
• intinde:rea de Ia est la vest
(minima): 2.800 km
• Suprafata: 82 milioare kIn •
impreunft ell m3rile adiacente 106
milioare km: (f:irii a pure 1a
socoteaJa Oceanul Arctic)
• 250/. din suprara)a total5 a ocearelor
• Adiincimca maxim.a:
Groapa Milwaukee 8.605 m
(rosa Pueno Rico)
• Adiincimca medie: 3.600 m

• Volumul de apa:
323,6 milioalI: km l
• Salinitalea: 35.4%0

aCE 9

MARl $1 OCEANE

PACIFIC
eel mai mare ocean

Oceanul Pacific esle cel mai mare re::ervor de apii din lume. Numeroase inside
$i bariere de corali, care pe harIa par a fi cdl giimalia wwi ac, de aproape sunt
adeviirale perle ale ape/or din sud. in imagille lill grup de inslde dill Micronezia.

Oceania - "continent" In Oceanul Pacific
Oceanul Pacific a deveoit cunoscut europenilor abia in perioada
marilor oavigatori. Astazi Oceania, arhipelagul Pacific,
prezinta interes pentru intreaga lume.

ECONOMIA
eea mai importantli ramum ccono-

mien cstc pcsculIul,

P

rimu! european care a des-

coperit Pacificul in anul 1513
a fost Vasco Nunez de Balboa.
~aptc ani mai tarziu. portughezul
Femando Magellan a fost primul

navigator european care a decis
sa navigheze pe inlreg Pacificul,
realizand ocolul Pdmfwtului.
a dcscopcril Tara de Foe ~i
stramtoarca care ii poarta numclc.
Datoritii StramlOrii Magellan,
marinarii pot evila Capul Hom,
loeul unde, de cclc mai multe on,
ac~tia i~i pierdeau viata. Magellan
a nurnit oceanul pe care naviga

ramas in istoric ea primu! oeol in
jurul Pam:inlului.
Cci mai mulli dintre locllitorii
Pacilicuilli provin din Asia, ceca
ce nu ii dcosebe~te roartc llluli.
Nefiind posibila 0 c1asificarc etnica
s-a recurs la 0 c1asilicare goografica
a populatiei. Putin inainte de
inccputul sccolului al XIX-lea. multi
europeni s-au stabilit in insulele
rAsaritcne ale Pacificuilli. Dupa
rnzboiul din Pacific (1941-1945)

SUA. Japonia ~i Australia s-au
oriental sprc dczvoltarea dinamica
a comc'1u1ui din aceast1i rcgiune.
Din motive strategico-militare,
manic puteri sunt prczentc $i astazi
in rcgiunc. in Pacific dctin tcritorii
SUA (Marianelc Nordice. Palau.
Hawaii), Rusia (Insulclc Kurilc
continuu disputate cu Japonia).
Franta (Polinezia, oua Calcdonie.
Wallis $i Futuna) ~i Marea Britanie
(in cadrul confederatiei britanicecommonwealth).

PE SCURT

A~

"Marea

Lini~litj,··.

Expediia sa a

Granilu dintrc Occanul Pacific ~i Occanul Atlantic: de In Capul Hom plin!
In AllIllrctida; Intre Ocennul Pacific ~i Oeeanul Indian: de In Peninsula
Indochina pana la Antanida.
in regiunca PacificA se gascsc: Melanezia insule anate lntre Ecualor ~i
Tropicul Capricomului compusj din loua Guincc. Ilbulele Solomon.
Vanuatu (fosta Noile Hibridc). NOlla Caledonie. Arhipelagul Bismark $i
Insulclc Fiji. Micronczia grup de insule mici anate la CSI de Filipine ~i
de-a lungul Ecuatorului compusa din Kiribati. Marianc, Caroline. Insulcle
Marshall ~i Nauru. Poline7ia --celc mai estice insule ale Pacificulului.
ajungand panA in apropicre de Hawaii-complb4 din Insulclc Cook. Polinezia
Franccl.A ~i eca mai estica, Insula Pa$telui.
Expcdilii record in Pacific: Petrolierul american "Sea-Land-Trade" (50.000 tone
bnlt) a parcurs distan13 dinlrC Kobe din Japonia $i Race Rock din SUA in limp
record de cinci zile ~i ~ ore. in 1991 GCrard d'Aboville a parcurs eu barca
distarl3 de 10.000 km dintrc Choshi .Japonia $i Ilwaco statuI Washington in patru
luni $i 10 zile (a Iovit de milioanc de ori apa oceanului cu vaslele).

CE TREBUIE

-l~t,,=are con.wnlilii hillgci apd
/i/

Poline=ia.

sA ~TITI

I. Fernando Magellan a Beul prima efl.l~lorie in jurul lumiL Magellan nu a
supravietuil eXpediliei, fiind ucis in lupla eu ~tin~ii in 1512.
2. Hawaii a fosl dcscoper1IA in 1778. in anul 1835 Charles Darwin pleca in
Pacific, in interes ~tiintifie, eu vasul Bcagle.
3. Numclc arhipelagurilor provin din limba greaeA: Melanezia inscamnA
..insulelc ncgrc", Mieronczin inseamnl'l "insulcle mici", iar Polinezin inscamnA "insulele numeroasc",
4. Primre eei mai mari descopcritori ai regiunii se numArA britanieul James Cook
(1728· 779). A descoperit in c'tpeditiile sale multe insule ale Pacifieului. dar,
ca $i Magellan. a murit in luptele eu aUlobtonii din Ha"'<Iii.

MARl ~I OCEANE

aCE 11

-

PACIFIC
OCEANIA - HARTA POLITICA
,,

""""'CAACTK

,,
,

,,-;'

RUSIA

/

,,f

CANADA

SUA

CHINA

' " 0 ,,:

--

PACIFIC

--

,,;~~-~.~-~~=~:-~&_~~~~-~~
.
:
-~
- - •-

--

~

AUSTRALIA

--

,

--

"--

.....

CeQ mal intinsii supra/arii de apii de pe planetii impreuna eu numeroasele sale insule
a fl1cepul sa resimlii consecin(ele civiliza(iei moderne. Marile flote traleaza Oceanul

Pacific ca pe a mare groapa de gunoi, jlo/ele de pescui/ ca pe un sac flira jimd de unde
se oblin veni/uri impresionante. iar jlolele mili/are co pe un poligon mililar de incercare.

Daca adaugam /a act!Slea consecin(e/e dezvo/larii indus/rializarii ~i posibili/a/ea
modificiirij regimului ape; din cauzCI incii/ziyi; globale. viziunea despre vii/or
a Oceaniei nu esle dintre cele mal strli/uei/e.

PACIFICUL

OCE12

Un gigant

lini~tit

Pacificul reprezinta 0 treime din suprafata Terre; ~i se intinde pe
o suprafata mai mare dedit a tuturor continentelor luate impreuna.

O

ceanUl Pacific sau Marca

cste de doua on
mai iotins dedit Oceanul
Lini~til~

RECORDURl GEOGRAFICE

Atlantic. Pacificul estc separal de
AnlafCtida ~i Marca Arcticti prill
Srramtoarea Bering. Pacificul estc
mID'ginit de catcva mm in partea
asiatica, precum: Marea Band ~j

j1uolrlf' [U'ntl
11.848 m dmsupn
nirluilli man,

Celebes, Marea Chinei de Sud,
Marea Galbena

~i

Marea Japoniei.

in apropierea Pcninsulei Kamceatka,
iOj1limn mf'dir II
Ijrmului: 870 m dca!illpR
rnvclllllli manl

Oceanul Pacific se invccineazA ell
Marea OchOlsk, jar 1a nord -eu
Marea Bering. in Pacific se gascsc
cele mai adanci lacun din lumc-

Graapa Marianelor, care are

0

..,.

adancimc de 11.034 m.

Pacificul se intinde pe
egala

ell

0

suprafa{<1

35% din towlui suprafclei

PAtruintului. in Pacific se gasesc mii
de insule. Exc1uzand continentul
australian, acesle insule pot fi

c1asificate duIXi- cum unneaz3:
Insule vulcanice. precum Hawaii
sau Japonia, in nord insulele Aleute
~i Kurille, care fonncaza a~ numitu
ra~ie de foc.
Insule de corali: insule numite plate!
nClede, prccul11 Insulele Marshall,
arhipelagul Tuamatu, anale de-a
lungul ecuatorului.

,n· .

Ala cum se 'ede din graficlI/ a/iill/ral, celilllli....
I·
AdiDciDiu medlr II
mal auallC punci a ramal/flllII
ocuolilui: 3.730 m
(adiincimea Challenger in Groapa
Marianelor in Pacificu/ de Jert) se ajIii de /1
ori rnai jos decal adancimea medie a QCea/m/"i
li este cu 1.000 m sub ni't!/ul marii. Cel mai
atftjnc PUIICI al Pacificulului a fast descoperit
in /951 de batiscaflll britanic de cercettiri
oceanografice Challenger (de /0 care a preillal
$i denlIInirea).
Gfflllpli Mllrillocklr: 11.034 m

STATISTICA
~upr.lfala: 1M mil, km1
eta mai mart adindmt: 11.0_4 m
(cun~ut:i ca adan,,;imea Challenger)

dincimea medic: 4282 m
eea mai mlln.' inillime: 34 m (ianuaric 1933)
mpliludinca Illurilor de In 5 III in
Stnimtoorca Bermg pam 1a 13.5 III in
'1area (koobI..
'umlnd insult'lor: inJurde 30.000
Suprafala insuklor: 0.25°. dm ..upralap Cke:anulul Pacific

Banelll colorat Bora-Bora. apartinand /mulelor PoJil/ciei France=e.

MlJNTI ~I
VULCAN1

ACONCAGUA
Colosul din Anzi

in mod obi$nuit, piscuri/c munle/ui sunl inviiluile intr-o cearii groasii. Ciind aeml esle
cural, pilorii avioanelor pot admira 0 priveli$te care ifi laic riisuflarea.

~

In vizita la hotelul situat la cea mai
mare altitudine din lume
Cei care doresc sa cucereascii Aconcagua trebuie sa dedice mull limp aclimatiziirii
in acesl leritoriu in care domne§le 0 atmosfera rareliatii. De aceea, eel mai indical ar
Ii sa locuiascii 0 perioadii intr-un hotel construil la mare altitudine.

ViirfuJ Aconcagua din Cordiliern
Anzilor. pc Icriroriul Argentine".

A

rgentinianu] Fernando Grnjalcs
estc un pcrsonaj birccunoscut
"n Pareul Provincial Aconca-

gua, unde se bucur.i de rcputalia de eel

mai bun ghid mantan din regime. Din
noicmbrie palla in manic, cl nu i~i
vede capul de IrcaM: atullci i~i fae
aparilia um3torii de dnlll1Clii ~i de
alpinism, atra~i de fannceul cclui mai
inalt munte al Americii. in ciuda
parcrii gct'Cmlc eli vurful CSIC u$Or de
cucerit. expcdiia pc Aconcagua rcccsita echipamcnt adccvat: conlin ~i sad
de donn it (Icmpcrntura seade p..'1nii In30"C). prccum $i belc de schi. indispcnsabilc pcnlru eire vrea sa strabma

CE MERITA VAzUT
Pmcll~tca

0", po.: arlul

MusivuJ Aconcagua vazut din zOOr
partia. La dispozilia turi:;;tilor care nu
doresc sa care rucsacuri grclc sunt Mi
20 de catari de povarJ.
Ascensiurea durcazii ciitcva zilc ~i
ineepe de obicei In Puente del Inca,
situala la 0 allitudire de 3.000 dc
metri. Este indical COl luri~(ii s..'i r:.lmani
aici aproximaliv douii zile pcOIn! a se
obi:;;nui cu noile condilii c1im3Iericc.
Mai depar1C, drumul ii poartii spre
baza Plaza de Mulas, 101 0 altiludire de
4.200 de metri. Aici ii a:;;lcaplll pc
alpini:;;ti 0 mare auactic: Refugio Plaza

• cuMA
Montana. Temperatura medie In
poalele muntelui: +20"C in
ianuarie. +3T in august. La
ahitudirea de 5.000 de mctri
temperatura seadc pani! In -JO'c.

'COllCi.lbu.1 catre alea Lo..
lIon:o~

. Puenta dd In..:a. eel
inalt hold din lum..:. 11.l11 in
3propl....n : d..: 'llla 't..:..:nno
(termer.:-), "an rehp:. Pllr1111().
f'arelle>rl.'_. La Pan.3
Itc:les..:hi uri Ie:).
mal

ECONOMIA .
Turi..m (alpini.,m. drume:lii
monlarr. schi alpm). Agricultura
(in ai): culturi de legume:
c~terea aOlmalelor.

de Mulas, hotelul situat la cea mai
mare inallime din lume, cu spccialitati
sud-amcrieare care ii ajuta: sa i:;;i refaea
pUlerile.

CE TREBUIE sA $TITI
1. Grnnita dintrc Argentina ~i
Chile sc afla In 15 kilometri
vest de Aconcagua.
2. Arborele conifer numit
araukaria esle 0 planta:
caraclcrislica Muntilor Anzi ~i
este foarte des intalnit in Chile
~i in Argentina.
3. Distanta dintre Aconcagua ~i
capitala Argen~i. Buenos
Ajres. este de I.200 de
kilometri.
4. Amcrindienii din regiurra
Acoocagua triiesc din
agriculturi ~i din yfulzarea de
CO'oare ~i les3.turi din bumbac
viu colorate.

•

fIolUNTl $1
LCANI

ACONCAGUA
HARTA FlZICA

---

....
I(

.

J

"-

...

•

CHI LE

.......
•
•

.

I
A~GENT1NA
~

---

-~•••• ctnridlll""""'"
-

lI6ri~

-

2000 3000

[

~

5000 IlOOQ m

•

-

'. •,

..

,•

10'"

Primul roman care a atins Viirful Acancagua a fast Dan Zimcenca in 1987. in anii '90
ma; multi roman; au cucerit acest varf, printre care Constantin Lficfitu$u in /996. La 2
februarie 2003, Dana Gradinaru a devenit prima romanca care a cucerit Acancagua.

ACONCAGUA
eel mai vestit munte a1 Argentinei
Aconcagua este un munte de care se leaga multe recorduri ~i care se bucurii de
mare popularitate in rilndul alpini~tilor.

"

n panea centra Iii ~i de vest a
Argentinei, la sud de om~ul San
Miguel de Tucuman se intinde
Cordiliera Anzilor. Aiei se ana man-

I

drin

argenlinienilor,

impunatorul

Varf Acollcagua. Faptele vorbesc de
la sir~: muntele ell inaltimea de
6.979 de meLri nu estc numai eel mai
inalt de pc contircntul american, ci ~i
eel mai inalt varf din lume ell
exceptia Asiei.
Anua! soscsc aici alpini~ti din lumca
intreagii (aproximativ 2.000 de per-

sOaJ'e in timpul sezollului). eel mai
inah varf a1 semicercului sudic se
afla pc tcrcnul parcului national infiinal in 1983, Parcul Provincial
Aconcagua, ~i estc considerat de
alpini~ti drepl un pise relativ u~r de
cuceril.
Elverianul
Matthias

Zurbriggcn a fost primul care a ajuns
pc Varful Aeoncagua, la 18 ianuarie
1897. La scurt limp dup.:1 aeeea, cl a

fast L1nlKII de a1tii. Muntele ell nume
misterios i-a fascina!, mai ales, pc
reprezentanlii
elitei
europere.
Aconcagua IlU are varrul acoperil de
gheatfi dar pc coaslele lui sc gascsc
cinci ghetari, care coboalii abrupl
catre vaL Ascensiurca nu esle lIna
dintrc ccle mai pli'icute: aiei bate permarcnt un vanl inghclal care atinge
vileza de 250 de kilometri pc olii.
Numclc mllntelui starrc~te eonlroverse pfllla in ziua de astazi printre
speciali~li: polrivit urcia dintrc
ipoteze, Aconcagua provire din
cllvantul "ackon-eauak" din limba
qucchua ~i inseamna "paznicul de
piatrj"; potrivil altor ipoteze, numclc
provirc
din
limba
indienilor
mapuche,
unde
"aeon-hue"
inseamno ,.cel care virc din partea
eealaIHi".

0

PESCURT
• inalrime: 6.959 III
• Cde mai apropiulc varfuri (cerro):
Iglesia (5.567 m), La Tolosa
(5.38501). Los Dedos (4.998 rn),
La Gloria (4.701 m), EI Tordillo
(4.695 m)

• Amplasarc gcogrnficli: Iu sud de
San Miguel de Tucumflll. in partea
ccntral-vesticli a Argcntirri
• Izvoare: Rio Aconcagua, Rio

Maipo, Rio Salado. Rio Blanco
• Lac: Laguna de l'lnca (pc teriloriul
slatului Chile)
• Cde mill mari aeroporturi:
Mendoza, Santiago de Chile

Zilpczi

vc~nicc pc

coas/efe mll/l(eJlIi

AcollCRgua.

MUN 17

ANZI
eel mai lung Ian! muntos din lume

De-a lungul coasre/or vesrice ale Americilor se inrinde impuniilOrullan( rnunros al
Anzilor. Ei alciituiesc panea sudicii a acesrui lanl, nurnil Cordilleras de los Andes.

Auml inca~ilor - - - - - 1n secolul XV, in Anzi, a existat puternicul regat al inc~ilor, care a
dominat in mod necontestat celelalte state amerindiene din regiune.
Aceastii civilizatie remarcabilli s-a prlib~it odatii cu sosirea primilor
europeni in America.

"

n sccolul xv, cand spaniolii $i-au
meul ilparitia in America, cullum
inca$3 domina inlreaga regiUlJ:: a
Anzilor. 5i poate fi considerat5, tara
ezitare, una dintre cele mai man

I

rcalizari ale omenirii. Arhiteclum
mfinat5, alta dccoralici mctalului ~i
calitatea deosebita a ceramicii ~i a
esalurilor i-au purtal pc inc~i pc

o slnlctum ierarhica ce a
creat numeroase unitati
administrative, precum $i
o societate putemic stmtificaHi. in [mntea statului
sc ana 0 pcrechc de
oameni-zei, Inca $i sOlia
sa, care ii era in acel3.$i
limp $i sora.

culmi ale dezvolHirii civilizatiei. La
inceputul secolului XV, stalullar,

centrul 1..1 Cuzco, ocupa

ell

supmfa¥i
de aproapc 100.000 de km2, iar in
timpul domnici lui Huayna Capac
0

(1493-1525) acesta cuprindea tentorii intinse de-a lungul Anzilor: de

1..1 granila de nord a Eeuadorului de
aslazi, pana la raul Maule din centrul
stalului Chile. Regatul

in sccolul XVI, spaniolii
au sosit in America in
calilarea miticului EI
Dorado, taramul bogiitiilor. Sub conducerea lui
Francisco Pizarro, ace$tia
i-au inv1l1s pc inCa$l $1 au
distms realizarile lor clll-

inc3~ilor avea

CE MERITA VAzUT
V..'1,:hea capitalii a inca~ilor
Cuzco, Ar~quipa, Parcul Na(ional
Luuca din Chile. Lacul Titicaca.

cuM"A
Tn Anzi se rcgasesc aproape toate
tipurile de c1imii: ecuntorialii foarte
umeda, subecuatoriahi uscata,
sublropical:l rc1a1iv umedii.
lropicalii uscat3; in Dc~rtul
Atacama c1ima este dc~ertica.

ECONOMIA
Agricuhura: CUltllri de legume, de
porumh. de orcz, de grau. de
cartoti 1;ii de caf~a; Crc!;Olerea
oilor, a vitclor ~i n lamclor.
Bogatii naturale: cositor. zinc.
cupru, tier, plumb. antimoniu,
petrol. II idroccnlrnlc.

turale $i economice. in aram de aur,
spaniolii au adus in Europa 0 a1l<'i
prada de mare valoare: 0 planta cultivata de indieni, din care cre$teau,
sub pamum, tubcrculi foartc gusto$i,
cartoful.

a fUnmi de vigonii ill Parcul Nalional
LaUCfl

CE TREBUIE

(Chile).

sA $TITI

J. Ccrcctanlc arheoJogiee au demonstrat en inea$ii intentionau s3 i$i
consolidezc putcmicul stat prin introducerea unci ..limbi administrative"
unJee.
2. Paetul Anzilor reprezintii un aeord de eoopcrare economicii incheiat intre
statele din regimea Anzilor (eu cxcePiia Argcntirci).
3.0 pcrioada indclungatii s-n crezut e3 p3.s3rilc flamingo din Anzi sunt 0
specie dispiirut3. in53, in 1957, trci omitologi chilieni au deseoperit
numeroase pcrechi de astfcl de pasari, in Anzii bolivieni, In 0 imiltime de
4.500 de melri.
4. Pe teritoriul Tarii de Foe, granit3 dimre Chile $i Argetllina nu n fost precis
stabilita nici pana in ziua de astlzi.

MUN19
i::t,.o:;>
~

~vE

MUNTllANZI
,
HARTA FIZICA

..

,.

.ea.-

I

_
--_.
....
_.
--_.
-_.
-.....

.... .",....

.
--

T.......

..

J
BRAZlllA

'V

.~~

•••

~,
~.

OCEANUL

~

PA elFle

~
~.

-_.

/

""
M-41~

--

Y!!P.et1l1so.

--

..-...
•

p.- 3.000 000 100::.

•

-.. 1.000000- 3 000000 be.

•

. . . 100 000· 1 000 000 IDe

•

_100.000100:.

500 2000 40DD

5000 m

.

~
~

•

SantiagO- •

_.--__.
..

•

ARGENTINA
",""",'

•9ueoos Air"
OCEANUL
A TLANTIe

"'.II fa"",
U1S_ -

Pe Intreaga lor /ungime, Anni separii fii$ia Inguslii a farmu/ui sarac In vegetatie de
restuJ continentuJui. in acesl reI, a luat l1a~tere a formaJiune alciituita din trei
subdiviziuni {oarte vizibile, mai ales in Penl: farmul, adicii Costa, mun/ii, adicii Sierra
~i piidurea amazonianii impenetrabilli, num;t;; selva. La sud de selva se regiisesc
cfImpiile nesfijryite Gran Chaco $i Pampa, comp/etate de peisaju/ aspru a/ Patagoniei.

MUNTllANZI
,
Co/Dana vertebra/a a Americii de Sud
Anzij

A

traverseazli toale zonele de clima existenle pe planetii. Flora §i fauna acestor
munp esle, prin urmare, extrem de variatii.

OZii traverseaza contircntul

sud-american de In nord In
ud: de-a lungul Occanului
Pacific. de In Marea Caraibilor pana

in Tara de Foe. Ei divizcaza teritoriile
VCIC7UC]ci, Columbiei. ECU:ldorului.
Bolivici, Argentirci prccum ~i pc eele
ale
stalelor
Chile
~i
Peru.
Dimcnsiunile ncestor mUllli sunt
impresionanle: lungimea lor, mr:i a

pure
In
socoteaJa
Cordilicra
ord-Amcricana, care Ie apartire din
punet de nxlere geologic, masoarii.
peste 9.000 de kilometri. iar lalimea
ariaza illtre 100 ~i 800 de kilomClri.

Anzil sunt impartili in Anzii de Nord.
Centrali ~i de Sud. Anzii de Nord ~i
Ccntrali alcatuiesc lanluri muntoase

parale!c numite cordiliere. dcsp.'irti1c
de dcprcsiuni tectonice. de platouri ~i

de vaL Cordilierelc nu fonncaza
lanluri mUlllonsc compactc. Pe alocuri
accstC:l dispar, sc tll'CSC eu lanlurilc

PE SCURT
• TJiri traiersaLC de Ann: Ven::zucla,
Columbia, Ecuador, Pcru. Bolivia.
Chile. Argentina.
• Limbi: spanioa dialeclc indicre
• Ccle rnai mati
Cali.
Medellin, Bogota (Columbia),
Quito (Ecuador), La paz (Bolivia).
Sanliago (Otilc)
• Rcligie: in principal calolicA
• Cele mai marl lacuri: Titicaca.,

orase:

Poop6

STATISTICA
Lungime: I) .000 km
eel mai inalt van:
.'wtlcagua (6.960 m)

Aconcagua. aJ doilca Mdin lumcca inA/pme dup.i Himalaya. se a& pc tentonul
Argentine;.

vecirc sau se impart in masive rnai
mici. Cea rnai compacti este
Cordiliera de Vest. care fonneazii. pc
teritoriul statului Peru. platouri
atingand in:illimi de 4.000 de metri.
deasupm carom se rididi. piscurile
acoperile de 7..:1p'ldii. Pc leritoriul
Boliviei, Anzii Centmli se liilesc semnificativ ~i fonneaz..'i platourile inalte
..Puna" (Puna de Atacama in Chile ~i
Puna Argentina in Jam cu acela~i
nume), inconjumtc de Cordiliera de
Vest ~i de rea de Est. Triisiiturile caraeteristiee ale acestui segment rnuntos
sunt vaile ~i deprcsiunile in care se
giisesc adesca lacuri.
Anzii sunt nu numai eel mai lung lant
muntos din lume. dar ~i eel mai diver·
sifieat. Deoarccc ae~tia lrnvcrseaz:i
toate zorcle de c1ima. vegetalia
Anzilorcstc f(),1.rte variata-. in Anzii de
Nord pn.--domina p[idurilc: la nord,
padurile ecuatorialc vc~nic vcrLi, iar
in rest, p:idurilc lllontarc dcasupm
dirora se intind suprafele acoperitc de
ierburi. Anzii Ccntmli sunt dominati

de 0 vegetatie mult mai siimci. proprie stepclor ~i semidescrturilor.
Extrcmitilile sudice ale munlilor
ajung chiar pana in aspra zona polar.i.
Fauna Anzilor euprinde victuiloarc
demrc de mcntionat, pn."'Ctllll con·
dorii, Imncle ~i speeii nUllleroasc de
caprio.1.re (ea de exemplu Pudu).

Alp.lea din M-lii Anzi. Peru.

MUN 57
•

CALEDONIEI
TinutuJ cJanuriJor
,

-

Muntii Catedoniei se aflii In Scotia. In partea de nord a Marii Britanii.
Muntii, Intrerupti de viiite adiinci ate muritor $i de tacuri, sunt considerati de iubitorii
de drumetii drept unuJ dintre cete mai frumoase cotturi ate Europei.

G8

~

In patria clanurilor
Istoria regiunii Munp10r Caledoniei a fost detenninatii de cultura celticii ~i
mai ales de elementul de bazii a1 societiipi celtice, mariIe triburi cunoscute
sub denumirea de clanuri. Acestea au dominat pnutul panii in
secolul xvm.
'PC1S.V Idille camctenstlc, un1J or

cOlienii originari din [rlanda:>i

S

celrii picti care au locuit in
aceSle teritorii constituie ccle
mai numeroase grupuri elnice ale
Scoriei. Inca din secolul I i.Ch.,
aceste triburi s-au infruntat in luplc
crancere. Slructllra de clan s-a
cristalizatla granita sccolului X. eei

care apaI1'ireau c1anurilor MacLeod,
MacAlpin sau MacMurdoch se aflau
sub prolectia acestora, dar trebuia s..1:
fie gat.. sa i$i dea $i viata pcnlro
.
binde clanului. Muntellii scollen!
pastreaza Cll grija amintirile legate

de vremurile glorioase de altlidata.
Legendele dcsprc riizboinicii viteji ii
umplu de mandric pc scol'icni pana
in ziua de astazi. Aceslea conlin
numeroase exageriiri.
Stofa cadrilata a kilturilor, considerata in prezent simbolul vechilor
razboinici scolieni, s-a impus ca
scmn dislinctiv al soldalilor din rcgi·
mentcle militare scolierc de abia in
secolul XVIII.
Din momentul unilic:.irii tTOnurilor
Scotiei $i Angliei (in 1603) $i de la
unirea de facto fortat:i de Anglia in

CE TREBUIE

sA $TITI

I. Muntii Calcdoniei au fost, in secolu1 XIX, inspiratia multor romantiei,

printre care Felix Mendelssohn. care a compus Simfonia Scotiana.
2. Scolile de eimpoi funqiomaza pana in momentul de fala in MUlllii
Calcdoniei. Ciintatulla aces! instrument a fost interzis in sccolul XVIJI.
3. Celmai inalt varf al Munlilor Caledoniei estc Cam Eige (1.183 m).
4. Lcgcndelc din muntii scolieni sunt 0 surs.1. impuizabila de inspiratie pentru
sccnariile produciilorilor de film. Cele mai cunoscutc produclii pc aceasla
tema Stint ..Ncmuritorul" Cll Christopher Lamben in rolul principal ~i
.,lnima minrncatli." cu Mel Gibson.

t1"

omel.

1707.
in
Muntii
Caledoniei.
revoltele au izbucnil rcincetat. Una
dintre acestea, condusa de Earl of
Mar, a putut fi inabu~ita doar de
Printul Argyll. Dupa aceaslli actiurc,
nllmiti'i
..highland
clearances"
(curatarea
munilor),
intreaga
regime Illuntoasa a devenit pustie,
riimamind pana in prczent aproape
rcpopulaHi.

CE MERITA VAzUT
PeisaJele oferilc de lacuri. Crnlste
::;;i mUll!i. Castelul Eilcan Donan.
Invcrress.

• CUM,!.
Temperata maritima. Caden
abulldente de ploaie ~i vanturi
pUlcmice. Tcmpernturile medii:
+3°C in ianuarie ~i +14°C in iulie.

MUN 59
@

MUNTII CALEDONIEI
,
HARTA FIZlCA

..,.

OCEANUL

I-Ie OrklJ.eY
RKN..EY

_
....

ATLANTIC

l-LE HEBRIOE

EXTE)HOARE

MAREA

.;

NOROULUI

,~~~'';E~<;JI'' :::;'

)

Eigg
M",*

•

peste JO 000 Ioc.

•

lnlre 10.000 - 30.000 Ioc.

•

IUb 10.000 Ioc.

--~200

STRATHCLYDE

500

1000 m

CENTRAL

MUll!;; SitU8fi ;n l10rduJ Sco!iei au luat numeJe orogenezei caledoniene,

adica aJ mi$cariJor tectonicc In urma ciirora s-au ridieat ceJe rnai vechi
masive muntoase din Europa. Calea maritima conlinentaJa (Canalul
Caledonian esle un fragmel1/ al acesteia) vaJorifica depresiunea
leclonica Glen More.

MUNTII CALEDONIEI
,
Nordu1 aspru a1 Scotiei
CuImile Muntilor Caledoniei, presiirate cu rauri ~i lacuri montane, reprezintii unul
dintre cele mai fascinante peisaje care pot fi admirate in Europa. Acest relief s-a
format in timpul ultimei perioade glaciare. Putini turi~ti se aventureazli in munti sa
Ie admire frumuselea. Aceste tinuturi neumblate fac parte dintre cele mai slab
populate regiuni ale Regatului Unit.

cnnenu]

T

englczesc "high-

lands" sc rcfcm la tinuturile
muntoase situate In nord de
depresiurca tectonica Glen More. in

aceasta vale se ana renumaratc
Incuri lungi ~i inguslc, vestigii ale
ultimci pcrioadc glaciarc. In secolul
XIX. arhitectul Thomas

Telford a unit lacurilc prin canale ~i
astfe! a aparut calen rnaritim:1 COlli i-

renlala care masoarJ. 95 de kilometfi ~i t1n.::~te Marea Nordului ell
Oceanul Atlantic. La punetu] de
contact dinlre Canalul Caledonian ~i

Marca Nordului se ana lnvcncss,
eel mai marc ora~ din Muntii
Caledonici.
Aid inccpe unul dintre cele mai frumoase tmsce fcroviare, numit Kyle
Lire, care tmverscaza mllntii pc
toata lungimea lor ~i ajullgc la
Oceanul Atlantic. MUlllii Cnlcdonici ncopera aproapc jumatate din
teritorilll Scoliei, de aceea tllai sunt

cllnoscuti ~i sub denumirea de
Muntii Scoliei de Nord. Accsl linul
intins este locuit de numai 200.000
de locuitori care sunt, ascmeni
pamanturilor lor, simpli, aspri ~l,
totu~i, rcobi~nuit de captivanli.
Laclli Loch Ness cstc dcstinatia
favorita a excursiilor turisticc. Aici
locuie~te, potrivit legendci. mon·
strul numit Nessie. 0 aha atractie a
Scolici sunt numcroasele distilerii,
in care sc produce specialitalea
local5. whisky. Varietatile mai
SCUlllpc ale acestlli alcool pUlcmic ~i
aromat, mnnile "mall whisky", sc
oblin din maltul de orz. La produclia
varicl:'iilor mai iefiire sc amesteea
mal IIII de seeal'a ~i se oblire a~
numitul ,.blcnded whisky". Nu este
adevarat cil alcoolul sc distileaz:l in
continunre in timbale. Toalc distiIcriile scoliere foloscsc acum
tchnologii moderrc.

Faimosul castcl Eilean Donall. pc
lacul Loch Duich.

ECONOMIA
Tunsm. Agriculturn: crc~terea
bovirelor. Peseuil. Industrie:
petrochimica ~i crcrgclica,
melalurgicli u$oarn, alimcnlani.
AIe1icre de anizanal.

PE SCURT
• Cel mai inalt varf: Ben Nevis
(1.343 m)
• Cel mai mare o~: Invenrss
• Limbi: engle7A scoliana (gaelieli)
• Moreda: lira sterlinii
• Rcligie: crc~tinism (calolici ~i
protestanli)
• Cele mai mari laeun: Loch Ness,
Loch Morar

MUN 61

/'<.

,

STANCOSI
~

In patria westemuriJor

Lacul Jackson, situat in Parcul National Grand Teton (statui Wyoming), oreFfj 0
priveli$te de basm. Aici se aiM 0 rezervarie natura/Ii de dimensiuni mari, ell piscuri ce
aring 4.000 de metri imH[ime. Cea mai numeroasa turma de elani Wapiti din America
giisc$te adiipost pc limp de iama, in accste loeuri.

Atlas - Intreaga lume la dispozitia ta

Atlas - Intreaga lume la dispozitia ta

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Atlas - Intreaga lume la dispozitia ta