2. RICHARD C. ROBERTIELLO
GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eli In psihoterapie
Contratransfer si contrarezistenta, I
In psihoterapie
Traducere din engleza de
Adina Radulescu
ATReI
4. 6 72
(40) Terapeutul care ~i-a abuzat sexual pacienta
7
147(IS) Complexul Oedip In forma negativa
153 Capitolul 4: Contratransferuri n~rcisice
(I6) Terapeuta geloasa
155 (41) Terapeutul ~ipacientul sceptIc .
(I7) Cand despartirea a fost ,,0 dulce suferinta" 159 (42) Terapeuta care i~i infantiliza paClentul87
(18) Pacienta care simtea ca moare in timpul orgasmului
161 (43) Terapeutul protector163 (44) Marne insistente $i tati insistenti ...
(20) Terapeuta care cerea fantasme sexuale
165 (45) Terapeuta specializata in psihologla ~melm
Capitolul3: Contratransferuri sadomasochiste 168 (46) Terapeutul infatuat ~ipacientul neglIJent(21) Terapeutul care tinea predici 170 (47) Terapeuta careia ii placea sa se amestece173 (48) Terapeutul care practicapsihoterapia traumei originare .. ,175 (49) Terapeutul care avea nevoie de un oblect al smelm178 (50) Terapeuta care avea nevoie sa fiecea mai mare autoritate din lume180
(51) Pacientul care $i-a luat vacanja
182
(52) Reacjia terapeutica negativa .
185
(53) A$chia nu sare departe de trunchl
(30) Terapeutul de grup cel sadie 187 (54) Terapeuta disprejuitoare(31) Terapeuta care aspira la sfintenie 190 (55) Terapeuta care se temea de abandon(32) Terapeutul care credea In catharsis 192
(56) Mama cea critica .'(33) Terapeutul care era preocupat de bani 195
(57) Terapeutul care ~i-a exploatat finanClar paClentul(34) Terapeuta care s-a casatorit 198
(58) Interpretarea incompleta
(35) Terapeutul defensiv ~ipacienta care inducea 200 (59) Terapeuta insarcinata .. v202 (60) Terapeutul care s-a simjit umili.t de ~ pSlhotIca(36) Terapeuta condescendenta $i pacienta cu 205 (61) Terapeutul plin de grandoare ~lpaClentaseducatoare $i submisiva(37) Terapeutul ros de remu$cari $i pacienta acuzatoare
Partea aD-a: Patruzed de gre~eli de contrarezisten1a
(38) Terapeutul masochist $i pacientul ostil
I(39) Terapeuta ingrijorata $i pacienta care vorbea despre 213 Introducere .219 Capitolu15: Contrarezistente caracterologlce
RICHARD C. ROBERTIELLO. GERALD SCHOENEWOLF
101gre;;eli'in psihoterapie· Cuprins
5. 8
221 (62) Terapeuta ~iporcul misogin 283 (87) Terapeuta "heterosexuala" ~ipacienta lesb~ana
9
285 (88) Terapeutul neamt ~ivictima Holoc~u:tuIUl287 (89) Terapeutul evreu ~ipacientul apartmandaristocratiei protestante290 (90) Terapeuta apartinand aristocratiei protestante~iprintesa evreica . v' •
292
(91) Terapeuta italiano-amencana ~I paClenta
portoricana . v •294 (92) Terapeuta care nu dorea ca pacienta el sa fIe
(71) Terapeutul intelectual casnica
297 (93) Terapeutul misogin ~i femeia ambitioasa v •
299 (94) Analistul ortodox ~ipacientul care dorea sa tipe301 (95) Terapeuta care credea in avort303 (96) Terapeuta religioasa ~iateul305 (97) Terapeutul conservator ~icomunistul307 (98) Terapeuta care avea nevoie sa-]'i de~onstreze teza
(77) Nemultumitii 309 (99) Terapeutul care dorea sa aduca prostItuatele pecalea cea buna312 (l00) Terapeuta care nu dorea sa vorbeasca la telefon314 (101) Terapeutul care nu dorea sa se vindece
319 Capitolul 7: Diagnosticarea ~i ~ratam~ntulcontratransferului ~i contrarezistentel
271 (82) Terapeutul un parlit alb' ~idebutanta274 (83) Terapeutul alb cu vederi liberale~i pacientul afro-american276 (84) Terapeuta feminista
279 (85) Terapeutul care a evitat recrutarea in armata~i veteranul razboiului din Vietnam
281 (86) Terapeutul care se temea de dependenta
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
101gre~eli in psihoterapie· Cuprins
6. PrefataI
La inceput a fost analiza transferului. Apoi analiza rezistentei.
Exista acum, din ce in ce mai mult, analiza contratransferului ~i
a contrarezistentei. Se accepta mai mult in lumea psihoterapiei ca.
~iterapeutul, la fel ca ~ipacientul, dezvolta transfer ~irezistenta
in relatia terapeutica, facand dificil progresul terapeutic. De fapt,
practic, orice gre~eala pe care psihoterapeutul este posibil sa 0
faca i~i poate gasi originea in contra transfer ~icontrarezistenta.
Aceasta carte prezinta 101 cazuri, conFnand cele mai intalni-
te cap cane in psihoterapie. Este impartita in doua parF· Prima
parte cuprinde cazuri reprezentative pentru gre~elile terapeuti-·
lor, ca urmare a contratransferului de tip erotic, sadomasochist
~inarcisic. Cazurile din cea de-a doua parte prezinta doua tipuri
de contrarezistenta: caracterologica (datorata fricii de castrare,
narcisismului, depresiei etc.) ~i culturala (datorata prejudecati-
lor etnice, sistemelor de credinte, valorilor sociale etc.). Ultimul
capitol pune in discutie modurile in care terapeuFi se pot ei in-
~i~idiagnostica ~i analiza, cum pot folosi eel mai bine supervi-
zarea ~iterapia pentru a-~i rezolva ~ipreintampina punctele ne-
vralgice ~i comportamentul irational. Evidentiaza faptul ca
"boala profesionala" a terapeutilor este chiar aeeea pe care ei se
straduiesc sa 0 "vindece" la a1tii.
101 gre~eli in psihoterapie • Prefata
7. 12 Scris m primul rand pentru profesioni~ti, acest volum este mai
degraba 0 sursa practica de referinta despre "cum sa nu", decat
un tratat teoretic. Cele 101 cazuri sunt concepute ca pove~ti de
mvatatura, m maniera pove~tilor sufiste sau a Fabulelor lui Esop.
Prin urmare, volumul poate fi uti! terapeutilor de orice orienta-
re, inclusiv celor care nu folosesc tehnici psihanalitice.
Precizari
Cazurile prezentate In aceasta carte, la origine bazate pe ca-
zuri reale, au fost transpuse m fictiune, pentru a se pastra ano-
nimatul ~ipentru a se evidentia lucrurile Intr-o maniera mai dra-
matica. Majoritatea provin din experienta clinica a autorilor sau
din munca terapeutilor aflati sub supervizarea lor directa. Clteva
cazuri s-au bazat pe ideile sugerate de scrierile autorilor Heinrich
Racker, Harold Searles, Hyman Spotnitz, Ralph Greenson ~iFrieda
Fromm-Reichmann. Dorim sa ne exprimam recuno~tinta fata de
toti cei implicati - terapeuti ~i pacienti -, precum ~i fata de
Lucy B. Smith, C.S.W. ~i dr. Jason Aronson, pentru recomanda-
rile editoriale ~i sprijinul acordat.
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
Capitolull
Contratransfer si contrarezistentaI J
Or. Gerald Schoenewolf
8. Cand ne gandim la transfer ~irezistenta avem de obicei in ve-
dere pacientii aflati in terapie. Totu~i, Freud ~ialtii au atras aten-
tia ca aceste procese pot aparea atat in cadrul clinicilor, cat ~iin
afara lor. Multi oameni - daca nu chiar majoritatea - sunt
prin~i in chinurile transferului ~irezistentei, avand un acting out
al unui ritual de comportament ireal. Ei i~i traiesc vietile in mod
compulsiv ~iimpulsiv, manati de forte incon~tiente, comportan-
du-se in moduri distructive atat pentru ei, cat ~ipentru ceilalti.
Nici terapeutii nu fac exceptie de la a-~i manifesta prin acting
out sentimentele de transfer ~irezistenta. Cand acest lucru se in-
tampla in clinic a, 11numim contra transfer ~i contrarezistenta.
Problema este ca pacientii vin la noi pentru a-i ajuta sa-~i rezol-
ve comportamentul de transfer ~i rezistenta, 9i atunci cand noi
raspundem cu propriul nostru comportament nerezolvat de
transfer ~i rezistenta, capacitatea noastra de a-i ajuta este foarte
mult diminuata. Misiunea noastra, ca sa 0 numim a~a, este de a
Ie servi drept modele de realism.
Folosim termenii de contratransfer ~i contrarezistentii pentru a
reprezenta toate situatiile in care terapeutii au un acting out al
sentimentelor fata de pacienti care sunt in conflicte caracterolo-
gice sau culturale nerezolvate sau prejudecati care Ie apartin, in-
duse sau nu de sentimentele similare ale pacientilor. Aceasta uti-
lizare a termenilor este 0 incercare de depa~ire a diverselor definitii
101 grel'eli in psihoterapie • Contratransfer ~icontrarezistenta
9. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
101gre~eliin psihoterapie' Contratransfer;;i contrarezistenta
16
curente ale contratransferului ~icontrarezistentei. Recunoa~tem
ca exista clinicieni care Impart contratransferulm doua catego-
rii: contratransfer obiectiv, indus de pacient ~i simtit de terape-
ut, fara tentatia de a avea acting out; ~i eontratransfer subiectiv,
care reprezinta un raspuns irational dat pacientului, eu originea
In fixatiile terapeutului. Alti clinicieni clasifica contrarezistenta
m acela~imod. Credem ca acestea sunt categorizari valabile ~iutile.
Doar In primii doi sau trei ani de practica terapeutica erorile
sunt de obicei tehnice ~inu neaparat un rezultat al eontratrans-
ferului ~icontrarezistentei. In aceasta perioada, terapeutii meear-
ca sa aplice teoriile insu~ite In timpul formarii. Cele mai obi~nui-
te erori tehnice se refera la a invata seleetarea interventiilor eelor
mai potrivite diferitelor tipuri de pacienti, stabiIirea formularii
adeevate a diagnosticului, extragandu-se eontinutullatent din
eel manifest ~i mentinandu-se atitudinile ~i Iimitele terapeutice
care creeaza un mediu optim pentru nevoile specifice fiecarui
pacient. De exemplu, exista momente - mai ales in faza de in-
ceput a tratamentului - cand terapeutii instituie un mediu de
sustinere, m care se poate cladi mcrederea; aeeasta este foarte im-
portanta, Indeosebi pentru pacientii narcisi~ti. In alte momen-
te - mai ales pe pareursul fazei de mijloc - se poate impune 0
atitudine mai activa, mai eonfruntationala. Aeestea ~i alte pro-
ceduri tehnice similare pot fi stapanite cu u~urinta la mceputul
carierei terapeutice. Pana la urma, aecentul supervizarii se de-
plaseaza aproape exclusiv pe aspectele contratransferului ~icon-
trarezistentei.
Din nefericire, cand apar eontratransferul ~i contrarezistenta,
este putin probabil ca terapeutul sa-~i dea seama de ele la mee-
put, din moment ee sunt legate de impulsuri incon~tiente. Un bun
indiciu pentru terapeut ar fi sentimentele destul de intense _ fie
erotice, fie agresive - care sunt experimentate in asHel de mo-
mente. Un terapeut "posedat" de sentimente de contratransfer
se poate trezi atras In mod irezistibil de un pacient, poate avea
porniri uciga~e fata de el sau se poate simti exagerat de protec-
tor. Aflati In chinurile contrarezistentei, terapeutii s-ar putea sa
ezite sa discute anumite subiecte sau sa nu fie receptivi la anu-
mite tipuri de sentimente exprimate de pacient, cum ar fi senti-
mentele sexuale, de furie sau de iubire. In eontrarezistenta, tera-
peutii pot fi tacuti, pot incerea sa schimbe subieetul sau sa
Ineeree sa foloseasea interpretari pentru a eontraeara 0 idee sau
un sentiment earuia ii opun rezistenta. De exemplu, un pacient
poate exprima furie fata de un terapeut care opune rezistenta la
furie; un asHel de terapeut se poate pripi sa interpreteze ca aeeas-
ta furie nu-i apartine ~iea ar trebui atribuita parintilor pacientu-
lui. Intrerupand pacientul eu aeeasta interpretare, terapeutul nu-i
ofera aeestuia ~ansa sa-~i dezbata sentimentele fata de el, pentru
a gasi sursa aeestor sentimente, ~inici nu-i da ~ansa sa distinga
intre relatia reala eu terapeutul ~irelatia de transfer. Inca 0 data
precizam, tot aeest proees este de obicei ineon~tient ~i terapeu-
tul poate recurge la rationalizare pentru a-~ijustifica eomporta-
mentul. Doar atunci cand terapeutul aeorda multa atentie senti-
mentelor intense trezite in el de un anumit paeient, se poate
realiza eon~tientizarea factorilor de eontratransfer ~ieontrarezis-
tenta implieati·
Chiar ~iatunci cand terapeutii sunt eon~tienti ca traiese sen-
timente de eontratransfer ~i eontrarezistenta, s-ar putea sa In-
eeree sa Ie nege. Unii terapeuti nu ered ca au dreptul sa simta
asHel de emotii (mai ales emotii sexuale sau agresive); altii se
tern sa nu fie Inghititi de ele. In asHel de situatii, este probabil
ea terapeutii sa se apere de aeeste sentimente, aseunzandu-se in
17
10. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
18
spatele "neutralitatii terapeutice", oferind interventii nepotrivi-
te, pentru a 9i Ie reprima imediat sau Ie exprima cu indulgenta,
fara a lua in consideratie binele pacientului. Oricum, reticenta
terapeutului de a trai aceste sentimente intr-o maniera analitica
corespunzatoare nu face decM sa intareasca rezistenta deja soli-
da a pacientului de a-9i accepta 9i verbaliza propriile sentimen-te de transfer.
Pe de alta parte, atunci cand sunt folosite cum trebuie, senti-
mentele 9i impulsurile de contratransfer 9i contrarezistenta se
pot dovedi 0 sursa de informatii care poate fi valorificata. Tera-
peutul care poate tolera sentimentele care-i sunt induse de pa-
cient, care Ie poate identifica clar, Ie poate analiza 9i controla, are
la dispozitia sa, a9a cum afirma Donald Winnicott, 0 experienta
"practica" a iubirii 9i urii sale in raport cu personalitatea 9i com-
portamentul pacientului, bazata pe observatie obiectiva. Cind
terapeutul detine controlul sentimentelor sale de contra transfer
9i contrarezistenta, el conduce terapia 9inu se lasa condus de ea.
Se poate folosi de astfel de sentimente pentru a-9i planifica in
mod creativ relatia cu pacientul9i pentru a asigura cel mai avan-
tajos rezultat.
Despre contratra nsfer
De9i s-a scris foarte mult despre transfer in lucrarile de refe-
rinta din domeniul psihanalizei 9i psihoterapiei, despre contra-
transfer nu s-a scris prea mult. Poate ca acest lucru se datoreaza
nevoii narcisice a lumii psihoterapiei de a se vedea pe sine ca
"sanatoasa" 9i pe pacienti ca "nesanato9i". Din fericire, situatia
s-a schimbat, odata cu numeroasele publicatii, seminarii 9i con-
ferinte contemporane dedicate acum acestui subiect.
Intr-o scrisoare catre Sandor Ferenczi, in 1910,Sigmund Freud
a introdus contratransferul ca un aspect al terapiei. Printre pri-
mii autori care au contribuit la intelegerea contratransferului s-au
numarat Annie Reich, Maxwell Gitelson 9iRalph Greenson. Annie
Reich a facut distinctia dintre contratransferul general9i contra-
transferul propriu-zis (prin asemanare cu diferenta dintre con-
tratransferul obiectiv 9i cel subiectiv) 9i a fost printre primii au-
tori care 9i-au dat seama de problema terapeutilor care i9i
transpun in acting out sentimentele fata de pacienti. Maxwell
Gitelson a sugerat desfiintarea termenului de contratransfer 9ia pro-
pus in schimb sa fie numit "transferul analistului fata de pacient".
Dupa parerea sa, nu exista nicio diferenta intre transferul pa-
cientului 9i transferul analistului - un punct de vedere destul
de raspandit astazi. Ralph Greenson a pus accent pe importan-
ta unei relatii reale a terapeutului cu pacientul, prin contrast cu
101 gre1'eli in psihoterapie • Contratransfer?i contrarezistenta
11. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
101 grel'eli in psihoterapie • Contratransfer?i contrarezistenta
20
relajia de transfer / contra transfer - un alt punct asupra caruiasun tern de acord.
Heinrich Racker ill Transfer pi contratransfer a introdus concep-
tul de nevroza de contra transfer, definind-o drept 0 entitate in-
dependenta, partea patologica a contratransferului ~i expresia
nevrozei. In nevroza de contratransfer (contratransfer subiectiv),
sentimentele reprimate anterior sunt descarcate, la fel ca ill ne-
vroza de transfer - cu excepjia faptului ca terapeutul este eel
care descarca sentimente irajionale asupra pacientului. Atat
Racker, cat ~iReich afirma universalitatea acestui fenomen ~ievi-
denjiaza faptul ca daca doresc sa funcjioneze la maximum in si-
tuajia analitica, terapeujii trebuie sa fie con~tienji de transferu-
rile lor catre pacient ~isa Ie neutralizeze; daca nu sunt con~tienji
de ele, este foarte probabil sa manifeste un acting out, pentru (1)
a-~i implini impulsurile incon~tiente ~i adesea infantile ale
id-ului; (2) a se apara de aceste impulsuri ale id-ului ~i (3) pen-
tru a demonstra ca nu s-a deteriorat nimic drept consecinja a
acestor impulsuri.
Psihanalist talentat, Racker a fost primul care a analizat ama-
nunjit relajia pacient/terapeut ca relajie bilaterala, in care atilt
pacientul, cat ~iterapeutul trebuie sa-~i rezolve transferul ~isa-~i
depa~easca rezistenjele. Tot Racker a fost printre primii care au
constatat ca sentimentele manifestate in contratransfer pot fi fo-
losite de catre terapeuji drept barometru care indica ceea ce se
illtampla in incon~tientul pacientului. De exemplu, daca terape-
utul ar incepe sa se simta plictisit, el ar putea presupune ca pa-
cientul evita ceva; daca s-ar enerva pe pacient, aceasta ar indica
de obicei ca pacientul ~i-a dorit sa-l enerveze pe terapeut; iar
daca terapeutul ar simji 0 stare de excitajie sexuala, aceasta ar fi
atribuita seducjiei incon~tiente a pacientului. Prin urmare, in
('adrul tratamentului, contratransferul a fost considerat de Racker
b fel de important ca transferul.
Dupa Freud, transferul este terenul unde au loc luptele prin-
cipale dintre pacient ~i terapeut, pentru cucerirea rezistenjelor
pacientului. Racker a considerat contratransferul cealalta juma-
tate a terenului, unde se dau luptele principale pentru a se cu-
ceri rezistenjele analistului, adica contrarezistenjele.
La inceputul relajiei terapeutice nu se intampla aproape ni-
mic real intre terapeut ~ipacient. Pacientul se apara contra unor
sentimente reprimate de mult timp, care s-ar putea activa in con-
textul acestei relajii noi, ~i terapeutul incearca treptat sa-i arate
pacientului cum opune rezistenja faptului de a fi real. Relajia de
transfer / contratransfer marcheaza inceputul unui proces care va
duce la 0 relajie autentica intre fiinja umana care este pacientul
~ifiinja umana care este terapeutul. Oricum, la inceput este 0 re-
lajie inradacinata in trecut. Pacientul ~i terapeutul sunt in pri-
mul rand obiecte simbolice unul pentru celalalt ~ipractic tot ceea
ce se spune ~ise face in relajia lor prezenta este 0 reactivare a ati-
tudinilor ~i situajiilor aplicate unor figuri din trecut, de obicei
parinji sau fraji/surori. Sarcina terapeutului este aceea de a-I aju-
ta pe pacient sa redevina autentic, ghidandu-l spre a fi real in re-
lajia cu terapeutul.
Racker compara principiul de baza al tehnicii analitice cu stra-
vechiul dicton socratic "Cunoa~te-te pe tine insuji". El vede sen-
suI analizei in a-I ajuta pe pacient sa dobandeasca uniunea cu
sine insu~i, printr-o acceptare afectiva ~icon~tienta deplina a tot
ceea ce a fost candva negat la modul patologic in copilaria tim-
purie. Aceasta uniune cu sine implica depa~irea anxietajii ~ifri-
cii sinelui respins, precum ~ia modalitajilor folosite de sine pen-
tru a se apara impotriva acestor anxietaji ~i frici. Printre aceste
21
12. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eliin psihoterapie· Contratransfer?i contrarezistenta
22
mecanisme de aparare Racker enumera c1ivajul, mutilarea, ne-
garea, anihilarea, inchiderea in sine (automortificarea), proiecta-
rea pe lume $i ulterior cearta cu ea, pentru alinarea conflictului
interior $i retragerea din lume, pentru mentinerea unei aparen-
te paei interioare. Tehnica analitica incearca sa recupereze ade-
varatul sine, pentru a fi reunit cu ceea ce s-a pierdut in drumulcatre maturitate.
In relatia terapeutica, atentia terapeutului se axeaza pe reve-
nirea tuturor proceselor infantile care au fost reprimate (adica
pe manifestarea incon$tientului pacientului). In cadrul $iprin in-
termediul acestei reveniri, adica a transferului, terapeutul incear-
ca sa infranga metodele distructive de aparare ale paeientului.
Facand legatura intre ceea ce se intampla in relatia paeientului
cu lumea extern a $i ceea ce se intampla in relatia de transfer cu
terapeutul, acesta din urma poate pune totul cap la cap $i, folo-
sindu-se de sentimentele sale de contra transfer, ii poate spune
pacientului ceea ce acesta are nevoie sa $tie, pentru a-$i reunifi-
ca partea con$tienta cu cea incon$tienta.
Prin urmare, terapeutul trebuie sa ramana ferm $i empatic
cand se confrunta cu transferul de ostilitate al paeientilor, cu ac-
ting out-ul intentiilor lor sexuale sau cu orice alte situatii provo-
catoare $i cu caracter incendiar. A fi terapeut inseamna sa nu-}i
iei revan$a, sa nu intri in cercul nevrotic vicios, sa nu cedezi ma-
nevrelor defensive ale pacientului sau sa te pierzi in incercarile
lui de a sabota rela}ia, ei sa cauti permanent intelegerea $i sa te
lupti cu transferul pacientului, precum $i cu propriul contra trans-
fer. Pentru a putea ajuta un pacient sa fie din nou autentic, tera-
peutul insu$i trebuie sa fie autentic. In fond, terapeutul trebuie
sa petreaca la fel de mult timp analizandu-$i propriul transfer pe
cat 0 face analizandu-l pe acela al paeientului.
Mai mult decat atat, terapeutul trebuie sa $tie cum sa folo-
seasca contratransferul. Mai recent, anali;;ti cum ar fi Robert
Langs, Harold Searles, Hyman Spotnitz;;i D. W. Winnicott s-au
ocupat de acest aspect. Langs arata cum induc terapeutii trans-
ferurile, cel mai adesea fara sa-;;i dea seama, oferind un cadru
detaliat pentru control area terenului de forta dintre terapeut ;;i
pacient. Searles, Spotnitz ;;iWinnicott prezinta modul in care te-
rapeutii i;;i pot exprima sentimentele de contratransfer, pentru
a ie;;i dintr-un impas, pentru a arata pacientului ce impact are
asupra terapeutului sau pentru a-I imuniza la agresiune (fie ea
a pacientului sau a terapeutului). Ei sustin ca terapeutii care
sunt in acord cu ei in$i;;i nu au nevoie sa se ascunda in spatele
unei ma;;ti inexpresive.
23
13. 101 gre~eliin psihoterapie • Contratra nsfer ?i contra rezistenta
Despre contra rezistenta
Racker a definit contrarezistentele analistului ca fiind cores-
punzatoare cu rezistentele pacientului referitoare la aceea~i si-
tuatie. Este ca ~icum ar fi 0 intelegere tacita intre terapeut ~ipa-
cient sa nu vorbeasca despre un anumit subiect. Pacientul poate
opune rezistenta la a asculta interpretari. Terapeutul, care are
probleme cu acela~i aspect, dezvolta 0 contrarezistenta la inter-
pretare. Terapeutul poate ramane practic in impas. Racker a va-
zut contrarezistentele mai ales ca expresie a identificarii terape-
utului cu rezistentele pacientului (care pot fi, in acela~i timp,
puse in legatura cu un conflict din trecutul terapeutului). Pana
la un anumit punct, suntem de acord; totu~i exista situatii In care
contrarezistenta ii apartine aproape in totalitate terapeutului ~i
am indus cateva cazuri pentru a ilustra acest aspect.
Alti anali~ti au aratat ca, in realitate, rezistenta este un aspect
al transferului. Transferul pacientului asupra terapeutului _
mergand pe linia acestui punct de vedere - se manifesta ca 0
rezistenta la exprimarea sentimentelor acestuia in general ~i la
exprimarea continuturilor infantile in special. Transferul nega-
tiv poate fi 0 incercare de a tine la distanta (a rezista la) senti-
mente infantile mai profunde de dorinta ~i sentimente oedipie-
ne de atractie sexuala fata de terapeut; pacientul anticipeaza
incon~tient ca terapeutul (la fel ca parintii implicati in transferul
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
11arentalal pacientului) va respinge, exploata sau abuza de aceste
~;('ntimente. Transferul pozitiv (indragostitul, admiratia, dorinta
lIlanifestate fata de terapeut) poate fi in egala masura 0 rezisten-
:1 la sentimente de furie ~i ostilitate infantile; pacientul se teme
di furia sa va distruge relatia terapeutica, ca ar determina du~-
lIlania terapeutului ~ica va atrage dupa sine represalii.
Psihanali~tii care au scris astfel despre contrarezistenta au
considerat-o, in mod similar, ca fiind parte a contratransferului.
Terapeutul reactioneaza la transferul negativ al pacientului cu
contratransfer negativ, sau la transferul pozitiv al pacientului cu
contra transfer pozitiv. In oricare dintre cazuri, terapeutul va fi
apoi contrarezistent la acelea~i sentimente infantile din el insu~i,
sentimente fata de care se apara ~ipacientul, la fel cum va fi con-
trarezistent ~ila a-~i analiza propriile sentimente fata de pacient,
~i la a analiza senti mente Ie acestuia. In aceasta carte, yom de-
numi drept contrarezistente caracterologice toate rezistentele care
deriva din reactii contratransferentiale.
Hyman Spotni tz, fonda torul "psihanalizei mod erne" , cel
care a folosit pentru prima data termenii de subiectiv ~i obiectiv
pentru a dasifica tipurile de contratransfer, a mai conceput ~i
alti termeni utili, pentru a desemna tipurile de rezistente carac-
terologice ale pacientilar. EI a denumit drept "rezistente dis-
tructive pentru tratament" acele forme de comportament care,
mai ales in faza incipienta a tratamentului, incearca sa sabote-
ze ~isa distruga relatia terapeutica. Printre astfel de comporta-
mente se numara: intarzierea, neprezentarea la ~edinte, uitarea
achitarii onorariului, venitulla ~edinte in stare de ebrietate sau
sub influent a altar droguri, contrazicerea practic a tot ceea ce
sugereaza terapeutul, manifestarea unei ostilitati fati~e sau eta-
larea seductivitatii. "Rezistentele statu-quo" se refera la forme
25
14. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eliin psihoterapie· (ontratransfer;;i contrarezistenta
26
mai subtile de comportament, care apar de obicei pe la mijlo-
cuI tratamentului 9i care urmaresc impiedicarea aparitiei orica-
ror schimbari in relatie.
De9i Spotnitz nu face acest lucru, credem ca ace9ti termeni se
pot, de asemenea, aplica 9i contrarezistentei; 9i terapeutii se fac
uneori vinovati de rezistente distructive pentru tratament 9ipoa-
te sunt mult mai predispu9i la rezistente statu-quo. Rezistentele
distructive pentru tratament ale terapeutilor includ: neprezenta-
rea la gedinte, adormitulill timpu1gedintelor, bautul sau consu-
mul altor tipuri de droguri in timpul gedintelor 9i taxarea exa-
gerata a pacientilor. Rezistentele statu-quo ale terapeutilor, la fel
ca 9i cele ale pacientilor, presupun forme subtile de comporta-
ment, concepute pentru a rezista oricarei schimbari in relatie 9i
pentru a se lega de siguranta 9i securitatea statu-quo-ului, de9i
statu-quo-ul poate fi de fapt 0 nonrelatie. Un terapeut care opu-
ne rezistenta la a asculta verbalizarea sentimentelor negative ale
pacientului cu privire la situatia terapeutica are un acting out al
unei astfel de rezistente.
Putem extinde definitia rezistentei 9i contrarezistentei, pen-
tru a include influente care nu apartin domeniului transferului
9i contratransferului 9i pentru a introduce termenul de contrare-
zistente culturale. De exemplu, un terapeut cu gandire liberala
care opune rezistenta la a asculta parerile unui pacient cu 0 gan-
dire conservatoare cu privire la probleme sociale 9i, prin urma-
re, pastreaza tacerea schimba subiectul sau exprima altfel 0 ju-
decata cu privire la acele pareri, credem ca are un acting out, 0
contrarezistenta care nu este un aspect al contratransferului in
sine, ci mai degraba 0 expresie a valorilor dobandite in mediul
social in care a crescut terapeutul. Punem, astfel, un mare accent
ill aceasta carte pe valorile sociale internalizate, pe sistemele fixe
•II' credinte, pe prejudecati 9i a9a mai departe. Terapeutul nu tre-
1)11 ie doar sa-9i ajute pacientul sa-9i depa;:;easca prejudecatile, sis-
Il-rnele de credinte ;:;ivalori, in masura in care ele functioneaza
(Irept rezistente, ci sa-;:;idepa;:;easca ;:;iel propriile contrarezisten-
II' culturale.
Admitem faptul ca valorile sodale, sistemele fixe de cre-
dinte ;:;iprejudecatile sunt, de asemenea, aspecte ale nevrozei
:,;i pot fi ca atare considerate defense caracterologice. Dar re-
illnintim ca, din motive de simplitate, am facut distinctia in-
Lrecontrarezistente caracterologice ;:;irespectiv culturale, con-
v in;:;ica 0 astfel de distinctie ne ajuta sa intelegem sursele
contrarezistentei.
Rezistenta, ca ;:;itransferul, este prezenta intr-o anumita ma-
sura in toate relatiile - nu doar in terapie. De fapt, a nu rezis-
ta ar insemna sa fim complet vulnerabili, total deschi;:;i, atat ca-
tre simturile ;:;iimpulsurile noastre primitive, cat ;:;ispre cele ale
aHora (a;:;acum suntem in copilaria timpurie, inainte de forma-
rea rezistentelor); nu acesta este scopul terapiei. Daca renuntam
total ;:;idintr-odata la rezistente (defense), devenim sesibili la
"cele 0 mie ;:;iunu de ;:;ocuri de care putem avea parte ca oa-
meni". Scopul terapiei este sa permita oamenilor sa renunte la
rezistente treptat - de exemplu in relatiile lor cu iubitH sau
prietenii sau cu propria lor creativitate. Pentru ca experientele
noastre de iubire, de spontaneitate ;:;icreativitate ne fac sa sim-
tim ca merita sa traim. A participa plenar la aceste lucruri este
ceea ce da sens vietH ;:;i0 face 0 placere, mai degraba decat 0
lupta. Terapeutii care nu au ajuns in punctul in care sa poata cu
adevarat renunta la rezistente ca.nd este cazul fie in vie tile lor
personale, fie in relatiile terapeutice nu-;:;iingaduie nici lor, nici
pacientilor sa creasca.
27
15. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
28
Coneeptu1 de eontrarezistenta este inca oareeum eontrover-
sat in majoritatea ~eolilor traditiona1e de psihanaliza; dedican-
du-i 0 seetiune intreaga a aeestei carti, ineeream sa faeem 0 de-
clara tie de aparare a eoneeptu1ui ~i sa-1adueem pe 0 pozitie de
egalitate eu eoneeptul de rezistenta, unde trebuie sa ~i fie, pe
buna dreptate.
Majoritatea oamenilor i~i petree viata in transfer ~i rezisten-
ta. Freud a seris despre ineon~tient, unde umanitatea i~i aseun-
de fata de sine eele mai profunde motive, ~iJung a faeut referi-
re la ineon~tientul eoleetiv, eare serve~te aeeluia~i seop pentru
umanitate ea masa. Winnicott a seris despre sinele fals ~i sinele
autentic, ~i Eric Berne a evidentiat "jocurile pentru adulti".
A trai in transfer ~irezistenta inseamna a fi fals, a nu fi in sta-
re sa te uiti la tine obieetiv, inseamna sa fii ineon~tient, sa joci jo-
curi, toate acestea facand imposibil faptul de a fi autentic, impli-
cat emotional, valorizat ca potential, uman ~iintelept. Speram ea
urmatoarele 101 eazuri sa va serveasca nu doar drept sursa prae-
tica de referinta, ci ~i ca reamintire a propriei noastre imperfec-
tiuni profesionale.
Partea I
?aizeci ?i una de gre?eli
de contratra nsfer
16. [ntrod ucere
Aceste cazuri demonstreaza 0 varietate de dileme legate de
contratransfer cu care s-au confruntat psihanali~tii ~ipsihotera-
peutii. Au fost alese datorita universalitatii ~iclaritatii lor. In plus,
au fost scrise pentru a transmite atat aspecte interpsihice ~i in-
trapsihice, dH ~iaspecte umane implicate in diada pacient-tera-
peut. Dorim ca cititorii sa inteleaga pe plan intelectual dinami-
ca situatiei, dar sa ~i simta intuitiv aceasta dinamica. A~adar,
stilul prezentarii este ceva mai literar decat in cazullucrarilor de
speciali tate.
Cazurile au fost impartite in trei categorii - erotice, sadoma-
sochiste ~i narcisice -, acestea acoperind toate gre~elile de tip
caracterologic pe care terapeutii Ie pot face prin contratransfer.
Vor mai fi ~isuprapuneri, pentru d. in majoritatea cazurilor con-
tratransferul subiectiv reprezinta un amestec de derivate orale,
anale ~i oedipiene nerezolvate. De exemplu, un terapeut poate
avea dorinta de a controla un pacient, dorinta care sa fie partial
un contratransfer sadomasochist ~ipartial unul narcisic (un ac-
ting out al nevoilor de dominanta sau de grandoare).
Poate cel mai dificil pentru un terapeut este sa con~tientize-
ze, sa controleze ~i sa foloseasca sentimentele erotice de contra-
transfer. Chiar daca am trecut printr-o revolutie sexuala in ulti-
mii ani ~i subiectul sexualitatii nu mai este tabuul de odinioara,
el este inca un subiect foarte controversat. Dad. nici anali~tii nu
10lgre~eliin psihoterapie· ~aizeci;;i una de gre;;eli de contratransfer
17. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
10lgre;;eliin psihoterapie· ~aizeci ~iuna de gre~eli de contratransfer
32
pot discuta acest aspect, cum sa faca ei fata in mod eficient con-
tratransferului erotie in situatia terapeutiea!
$i aceste sentimente chiar apar in terapie, iar ?i iar. Este des-
tul de obi?nuit ca pacientii de ambele sexe sa fie seductivi cu te-
rapeutii lor. A fi seductiv este atat 0 forma de a-i face pe plac te-
rapeutului (manifestand interes sexual), cat ?i 0 incercare de a-i
smulge controlul, de a-I da jos de pe piedestalul profesionalis-
mului. Terapeutii care nu ?i-au rezolvat nevoile sexuale sau nar-
cisiee se pot trezi tentati sa aiba un acting out al acestor nevoi.
Mai mult decM atat, terapeutii s-ar putea sa nu inteleaga sau sa
nu empatizeze cu pacientii lor din cauza propriilor confliete ero-
tiee nerezolvate. De exemplu, un pacient ii poate spune unui te-
rapeut care tocmai a avut 0 relatie neferieita de iubire ?i a carui
relatie cu mama sa a fost, de asemenea, nefericita despre proble-
me de natura similara din relatia cu partenerul actual sau cu
mama. Acest terapeut poate deveni extrem de implicat in a-?i
ajuta pacientul. Ori sa presupunem ca 0 terapeuta care are sen-
timente nerezolvate de invidie de penis lucreaza cu un pacient
care a avut 0 mama castratoare $i are nevoie sa-?i afirme mascu-
linitatea. Se va comporta terapeuta, fara sa-?i dea seama, astfel
incat sa accentueze stima de sine scazuta a pacientului? Sau 0
pacienta relateaza detaliile relatiei sale sexuale; va trai terapeu-
tul (sau terapeuta) in mod indirect prin pacienta, folosind acest
material sexual, poate chiar incurajandu-l, pentru a-$i umple un
golin propria lui (ei) viata? II va impiediea aceasta reactie pe te-
rapeut sa asculte cum trebuie, sa empatizeze ?i sa analizeze
transferul ?i rezistenta pacientei?
In contratransferurile sodomasochiste, perieolul este intotdea-
una ca terapeutul sa se impliee intr-o lupta pentru putere cu pa-
cientul. Uneori, terapeutul are nevoia de a domina, manipula sau
nmtrola pacientul (de a actiona sadie), situatie in care eli?i va
vedea pacientul ca pe un monstru care are nevoie sa fie imblan-
zit. Sau terapeutul poate avea nevoia incon?tienta de a fi domi-
nat, controlat sau manipulat de pacient (de a actiona masochist),
caz in care eli?i va privi pacientul ca pe un persecutor.
Un terapeut sadomasochist i$i poate, de exemplu, folosi pa-
cientul ca mijloc de a-$i demonstra capacitatile ?i puterile de te-
rapeut. Astfel de terapeuti i$i pot desfa$ura terapia mtr-un mod
In care sa nu tina seama de nevoile reale $i de dorintele pacien-
tilor. Alti terapeuti pot pretinde ca pacientii lor sa Ie accepte in-
terpretarile fara discutie, de parca ei ar fi legea $i ar deveni iri-
tati daca pacientii lor nu le-ar accepta ca atare. In astfel de cazuri,
pacientii vor simti ca sunt folositi pentru a satisface nevoia de
putere a terapeutului $i vor raspunde cu 0 atitudine de sfidare
sau de complianta; in nieiuna dintre alternative nu se va intam-
pIa nimic autentic. Anumiti terapeuti i$iconstrang pacientii sa faca
$i sa duca la bun star$it anumite lucruri - sa se intinda pe ca-
napea, sa faca asocieri libere, sa faca un exercitiu gestaltist -ma-
inte ca ei sa fie pregatiti pentru asta $i pacientii sunt iar pU$i in
situatia de a se supune sau nu. In cele din urma terapia va e?ua.
Ostilitatea unui pacient va provoca adesea 0 reactie de con-
tratransfer sadomasochist. Este de la sine inteles ca la un mo-
ment dat, intr-o terapie reu$ita, toti pacientii vor manifesta osti-
litate fata de terapeutii lor. De obieei, aceasta ostilitate se
manifesta prin critiea la adresa terapeutilor $i acei terapeuti care
nu $i-au rezolvat complet accesele de furie fata de figurile pa-
rentale nu vor fi in stare sa suporte ostilitatea pacientilor. Ei pot
incerca sa-$i incurajeze pacientii sa-$i exprime ostilitatea, deter-
minandu-i astfel, fara sa-$i dea seama, sa faca opusul (la ce bun
sa-ti manife?ti ostilitatea fata de 0 persoana care te invita sa 0
33
18. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
101 gre~eli in psihoterapie • ;;aizeci ?i una de gre?eli de contratransfer
34
faci; prin sfidare se obtine acest rezultat mult mai u90r). Sau pot
incerca sa analizeze ostilitatea inainte ca ea sa fie complet dez-
batuta sau se pot comporta intr-o maniera atilt de calda 9i de iu-
bitoare, indH sa faca imposibila exprimarea ostilitatii. Se pot im-
plica intr-o 1upta pentru putere cu pacientii lor, vazuti iar ca ni9te
mon9tri care trebuie imb1anziti (prin interpretari sadice) sau ca
persecutori care trebuie suportati. In acest caz, terapeutul devi-
ne martir, incercand, printr-un fel de retentie ana1a terapeutica
9i printr-o agresivitate pasiva sa-9i ingenuncheze pacientii.
Contratransferurile narcisice presupun acting out-ul unor sen-
timente de stima de sine scazuta, furie, depresie sau dependen-
ta. De exemplu, terapeutii narcisici au uneori nevoia de a avea
mereu dreptate, de a fi terapeuti "perfecti", din cauza probleme-
lor de stima de sine. Prin urmare, vor face presiuni asupra pa-
cientilor ca ace9tia sa se faca bine, ceea ce va duce la 0 deterio-
rare a starii lor sau la 0 recadere. A1ti terapeuti, avand un acting
out al sentimentelor narcisice, vor incerca sa-9i impresioneze pa-
cientii; cum e de a9teptat, pacientii se vor arata impresionati 9i
se va crea 0 intelegere tacita: terapeutul devine "taticul cel bun"
9ipacientu1 "copilul ce1bun" 9i astfel nimic autentic nu se va in-
tampla. Inca 0 data, terapeutii cu trasaturi narcisice pot incerca
sa-9i sustina insecuritatea cautand sa creeze idealizare 9i admi-
ratie. Acest lucru va veni in conflict cu capacitatea terapeutului
de a asculta 9i va mentine pacientul intr-o etapa de dependenta,
in loc sa-i intareasca puterea eului 9i autonomia, cre9terea, inde-
pendenta 9ijudecata originala.
Uneori, terapeutii narcisici au atitudinea de "dumnezei" care
urmeaza sa-9i remodeleze pacientul dupa propria lor imagine.
Vor avea, prin urmare, un plan pentru pacient care, in mod in-
variabil, va fi in opozitie cu nevoile acestuia. Ei se vor a9tepta ca
pacientul sa devina 0 extensie narcisica a lor, care sa Ie accepte
valorile 9i sa-9i rezolve problemele personale in acela9i mod ca
l~i.Un terapeut narcisic depresiv poate face apella pacient,
printr-un limbaj nonverbal incon9tient, pentru a fi protejat 9i sal-
vat. Daca terapeutul este ranit narcisic de catre pacient - aces-
ta neputandu-l salva sau exprimandu-9i in schimb ostilitatea-,
terapeutul ar putea reactiona cu furie narcisica.
Acestea sunt doar cateva dintre situatiile de contra transfer
care pot aparea. In urmatoarele pagini Ie vom ilustra pe cel mai
des intalnite - acelea care apar in toate formele de psihoterapie.
35
20. (.I<E5EALA 1
Tera peutu I ?i corista
- Af?putea intotdeauna seduce earn pe oricine af?vrea, i-a
spus ea terapeutului, un barbat blnar, in timpul primei f?edinte.
A eontinuat sa-i vorbeasca, intr-un mod prazaic, despre pat-
tern-ul ei eompulsiv. Problema e ca, odata ee-i sedue, imi pierd
interesul. $i sunt intotdeauna atrasa de barbati nepotriviti. Am
aeest obicei - mi-e jena sa va spun asta -, am aeest obieei sa ma
ineure eu barbati insurati. De fapt, cativa dintre ei f?i-auparasit
soWle pentru mine. Apoi ii dispretuiese. Nu-i mai suport deloc.
In urmatoarele f?edinte a dezvoltat aeest pattern, aducand in
aeelaf?itimp detalii eu privire la viata ei. Era 0 femeie frumoasa,
eu 0 fata inoeenta, eu buze pline f?isenzuale f?ioehi albaf?tri, care
if?icaf?tigase existenta ani de zile ea dansatoare intr-un club de
noapte. Aeum, la varsta de 35 de ani, se inserisese la un maste-
rat de terapie prin dans, dorind sa-f?ifaca 0 eariera care sa nu se
mai bazeze pe aspectul ei fizie. Doar ea remarca, mentionase ca
in eopilarie fusese abuzata sexual f?ica a avut in viata relatii amo-
raase atat eu barbati, cat f?ieu femei.
Intre timp, pe masura ee vorbea despre pattern-ul ei eu barba-
tii, despre problemele legate de eariera, despre eopilarie, eeva to-
tal diferit se intampla la nivel nonverbal. De exemplu, in timpul
primei ~i eelei de-a doua f?edinte,statuse timp de dHeva minute
101 gre~eliin psihoterapie • Contratra nsferu ri erotice
21. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101gre~eli in psihoterapie' Contratransferuri erotice
40
cu picioarele departate, etalandu-se pe deplin in faja terapeutu-
lui (purta intotdeauna rochii la ~edinje). $i in timpul celei de-a
patra ~edinje, s-a oprit la un moment dat ~i a facut un adevarat
caz din a-~i aranja sutienul, bagandu-~i mana dreapta in sutien,
aranjandu-l timp de un minut ~iexclamand apoi "cred ca e rup-
ta incheietoarea". Apoi, cu un zambet afectat de domni~oara ~i
incruci~andu-~i ochii, ~i-a continuat discursul despre barbaji.
"Cred ca bazal toji barbajii sunt nesimjiji", a spus ea. "N-am ga-
sit niciunulin care sa am incredere". $i chiar in acela~i moment
s-a mtors brusc catre terapeut ~ia izbucnit: lICe crezi despre toa-
te astea? Vorbe~ti?"
- Da, vorbesc, a raspuns el, fiind luat prin surprindere. Pa-
reji suparata.
- Pai, nu spuneji nimic. Staji acolo ca un mut. A~ vrea un
feedback. De aceea am venit aici.
- Ce fel de feedback aji dori?
- Nu ~tiu. Orice. S-a uitat urat la el, cu 0 privire suparata.
Terapeutul, care nu practica de foarte mult timp ~i care 0
primea la ~edinje pe aceasta femeie in timpul stagiaturii, per-
cepandu-i 0 taxa redusa, s-a trezit simjind un amestec de ex-
citajie sexuala, anxietate ~i furie. Era atat de invadat de senti-
mente, ca nu Ie putea pune in ordine ~i, prin urmare, nu ~tia
ce sa spuna.
Pacienta i-a produs un contra transfer puternic, cum mai fa-
cuse ~i cu alji terapeuji inainte; trecuse din terapeut in terape-
ut, fara a ramane niciodata mai mult de cateva ~edinje, consi-
derandu-i intotdeauna necorespunzatori. Se a~tepta ca fiecare
terapeut sa fie 0 figura autoritara ipocrita, exploatatoare, abu-
ziva sexual (a~a cum fuses era atat tatal, cat ~i mama ei), a~a ca
inscena acela~i lucru cu fiecare terapeut. De fapt, ii intinsese
acestui terapeut 0 dubla capcana: daca i-ar fi raspuns la seduc-
tie, I-ar fi disprejuit, daca n-ar fi facut-o, s-ar fi simjit jignWL
In ceea ce-I prive~te pe terapeut, acesta fusese imobilizat de
sentimente contradictorii. Pe de-o parte, i~idorea sa faca dragos-
te cu ea, pe de alta parte, ar fi dorit sa 0 sugrume sau cel pujin
sa 0 scuture. Intr-un plan incon~tient, contratransferenjial, pa-
cienta devenise mama sa cea provocatoare, care defilase adesea
goala prin faja sa cand era copil ~icare, atunci cand elincercase
sa intinda mana catre ea, Ii spusese ca era un baiat rau. Voia sa-i
faca acum acestei femei ceea ce fantasmase adesea sa-i faca ma-
mei sale. Prin urmare, nu era in stare sa fie empatic, sa reziste ~i
sa fie figura paterna de mcredere ~isprijin pe care pacienta 0 cau-
ta cu disperare. In schimb, a contraatacat.
_ Chiar va doriji un feedback? a vorbit elin cele din urma.
Da-ji-mi voie sa va intreb ceva. Sunteji con~tienta de pozijia in
care staji?
- Ce vreji sa spuneji? a raspuns ea surprinsa.
_ Staji cu picioarele departate, a~a ca pot vedea pe sub ro-
chia dumneavoastra. Se simjea un ton de manie in vocea sa.
Ea a privit in jos ingrozita. "O!" $i-a incruci~at rapid picioa-
rele ~i ~i-a aranjat rochia, inro~indu-se. "Nu mi-am dat seama.
Stau a~a tot timpul dnd port pantaloni. Nu ~tiu la ce va referiji."
_ $i cu ceva minute in urma aji facut mare caz din a va aran-
ja sutienul.
_ $i? Se simjea manie ~iin vocea ei. Ce vreji sa spuneji?
_ Vreau sa spun ca simt di sunteji seducatoare cu mine in
acest moment.
_ Sunteji sigur ca nu e de fapt ceea ce va doriji dumneavoastra?
Exasperat, terapeutul a incercat sa-i explice ca ea incerca de
fapt sa-l seduca, cum mai facuse ~icu alji barbaji din viaja ei care
41
22. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
42
nu puteau fi disponibili, ~i ca pattern-ul continua chiar atunci,
sub ochii lor. Cu toate acestea, pentru ca era nervos ~ipentru ca
nu era capabil sa se concentreze pe nevoia ei pozitiva de a se
simti intr-o relatie de incredere cu el, ~ipentru ca sincronizarea
interpretarii era cu mult depa~ita, ea nu a putut auzi nimic.
La sfar~itul ~edintei a plecat suparata. La mijlocul saptama-
nii, I-a sunat sa-i spuna ca renunta la terapie ~i ca avea de gand
sa-~i caute 0 terapeuta. E1i-a urat succes, apoi a mai adaugat,
intr-o doara: "Daca va razganditi ~i doriti sa veniti sa discutam
despre asta, va rag sa 0 faceti".
- N-o voi face, a raspuns ea ~ia inchis telefonul.
IdE~EALA 2
T era peutu I ?i vi rgi na
Cand a venit pentru prima data la tanarul terapeut, 0 femeie
atragatoare i-a spus ca era virgina. Era catolica 9i el era tot cato-
lic;prin urmare, amandoi fuses era crescuti intr-un me diu cultu-
ral in care virginitatea era preamarWL A9a ca s-a creat 0 intele-
gere tacita; el a devenit duhovnicul ei ~iea a devenit fecioara lui
cea pura. Relatia lor era una de transfer / contra transfer pozitiv.
Apoi, intr-o zi, i-a marturisit ca nu fusese sincera cu el. "De
fapt", i-a spus, "nu sunt virgina. Am 0 relatie inca de dinainte de
a incepe terapia. Nu 9tiu de ce mi-a fost frica sa va spun asta. Cred
ca m-am gandit ca trebuia sa fiu virgina pentru dumneavoastra".
Avea dreptate. Terapeutul a avut 0 reactie de furie la aceasta
confesiune 9i nici macar nu a fost in stare sa vorbeasca despre
asta, cu atat mai putin sa 0 analizeze. A ramas tacut pana la sfar-
9itulgedintei 9i a inceput sa fie din ce in ce mai rece cu ea in ge-
dintele care au urmat.
Confesiunea ei a fost traita de terapeut ca 0 tradare, care i-a
retrezit sentimente din copilaria timpurie, cand 9i-a dat prima
data seama ca mama sa nu era pe de-a-ntregul a sa, ci facea sex
cu tatal sau. Fana in acel moment, mama sa fusese pura in ochii
sai; dupa aceea a vazut-o ca pe 0 vrajitoare. In mod similar, el
9i-avazut acum pacienta ca pe 0 tilrfa 9ica pe 0 vrajitoare, pentru
101 gre~eliin psihoterapie • Contratransferuri erotice
23. 44 ca intretinea relatii sexuale ~ipentru ca mintise referitor la acest
lucru. S-a mai simtit totodata ranit in narcisismul sau, de pardi
ar fi fost hranit cu lapte stricat.
Ca urmare a acestei schimbari de atitudine, s-a schimbat ~i
. atitudinea pacientei. I-au displacut profund tacerea ~iraceala te-
rapeutului, traindu-le ca pe 0 respingere a sentimentelor ei se-
xuale - respingere care i-a retrezit amintiri traumatice legate de
modul rece in care a fost tratata de tatal ei cand a trecut prin sta-
diul oedipian ~i i-a facut avansuri romantice. Pentru a se apara
de respingerea terapeutului, a mceput sa fie din ce in ce mai se-
ducatoare in preajma lui, de ciuda (la fel cum facuse ~i cu tatal
sau). El a interpretat acest comportament seductiv intr-un mod
acuzator, mentionandu-l ca pe 0 forma de rezistenta.
- Doar ma jucam, a raspuns ea, simtindu-se atacata. Voi, te-
rapeutii, nu vreti sa va distrati niciodata.
Ulterior, ~iea a ramas tacuta, la fel ca terapeutul, ~i au ramas
acum blocati intr-o alta intelegere tacita, una a tacerii, un impas
de noncomunicare ce a durat multe luni.
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
1,I{I':;iEALA 3
Terapeuta care 1mbrati?a
Un tanar pacient s-a dus la terapeuta sa mai m varsta, dar mca
<ltragatoare, plangandu-se eel fosta sa terapeuta refuzase sa-l im-
brati~eze.
- N-am vrut decat 0 singura imbrati~are, a spus el pe un ton
!rist de amaraciune. Era un barbat tanar, inalt, cu ochi alba~tri,
sensibil, care ar fi putut fi luat drept un cantaret in corul biseri-
cii. "Mi-a tot spus ca relatia terapeutica ar fi afectata daca m-ar
i'mbrati9a, 9i eu i-am tot spus eel va fi afectata daca n-o va face;
J9a eel ma aflu acum aici."
- Ce-ar Insemna pentru dumneavoastra daca v-a9 imbrati-
~a?a intrebat terapeuta.
- 0, Dumnezeule. Aveti de gand sa incepeti cu asta? Asta a
facut ~i ea intotdeauna. Incepea fntotdeauna cu prostiile astea
psihanalitice. Uite ce e, nu ma puteti doar imbrati~a? Nu vreau
analiza acum. Vreau sa fiu alinat. N-am prea primit alinare cand
eram copil, intelegeti? Oferiti-mi putina alinare, putina consola-
re ~i 0 sa facem apoi ~i analiza. La urma urmei, pana ~i anali~ti
clasici precum Blanck recomanda folosirea uneori a parametri-
lor, a adaugat el, fiind versat in literatura analitica.
Terapeuta n-a putut sa nu fie fermecata de acest tanar preco-
ceoLa finalul ~edintei I-a imbrati~at, luandu-9i la revedere. A facut
101 gre;;eli in psihoterapie • Contratransferuri erotice
24. RIO-lARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 10lgre~eliin psihoterapie· Contratransferuri erotice
46
acela~i lucru ~i la finalul urmiHoarei gedinte 9i tot a9a. Dupa
aceea, pacientul a devenit aparent compliant, implicc'indu-se in
demersul analitic ~i se pare ca imbrati9arile facilitau progresul
terapeutic. Apoi, dupa cea de-a 9asea imbrati9are, tanarul s-a in-
departat u90r de terapeuta 9i a privit-o lung, cu frenezie in ochi .
$i ea s-a uitat in ochii lui, zambind timid a, cucerita de ochii lui
alba~tri, de tenul sau sanatos, de buzele lui senzuale. S-au saru-
tat. Terapeuta s-a retras apoi.
- N-ar trebui sa facem asta.
- $tiu, a zis tanarul. Dar 0 facem.
- Oar sunt terapeuta dumneavoastra. Este...
- Ati fost terapeuta mea.
Ce s-a intamplat? Cedand primei imbrati~ari, terapeuta a pier-
dut deja acest pacient. El a reu9it sa 0 manipuleze ca sa-limbra-
ti~eze ~i, dupa aceasta manevra initial a, ea s-a aflat sub influen-
ta lui. A devenit tot mai excitata de imbrati~arile lui 9i a fost
incapabila sa-l mai respinga, pentru ca de fapt el 0 sedusese.
Acest barbat i~i sedusese terapeuta, punand-o intr-o situatie fara
ie~ire. Daca ea i-ar fi respins rugamintea de a-limbrati9a, ar fi
plecat, la fel cum facuse cu ultima terapeuta; daca ea ar fi cedat,
el ar fi control at terapia.
In mod con9tient, ea a crezut ca putea sa controleze situatia,
gandindu-se ca 0 sa fie doar 0 imbrati~are. Apoi a mers mai de-
parte cu rationamentul, gandindu-se ca din moment ce terapia
mergea bine, ar putea continua sa-limbrati~eze, preferand sa nu
observe natura superficiala a compliantei lui. La nivel incon-
9tient, ea avea un acting out al propriei sale nevoi narcisice de
apropiere de mama sa ~ial nevoii oedipiene de a-~i salva tatal ~i
de a-llua de langa mama sa. Tatal ei fusese alcoolic 9i, cand te-
rapeuta era 0 fetita in varsta de patru, cinci 9i ~ase ani, fusese
.Idesea martora chefurilor tahHui ei 9i a apostroHirilor mamei
:;.de. Adesea, tatal ei venise la ea pentru consolare ~i ea ii statea
IIIpoaUi ~iil imbri:lti~a, spunandu-i di totul va fi bine. Dar bine-
Illtelesca lucrurile nu stateau a~a ~i, de Indahl ce tatiH ei se tre-
/,m din betie, acesta uita de sprijinul acordat de fiica sa. $i dadi
.,lunci cand era treaz fiica lui venea sa-i ceara 0 imbrati~are, 0
lI1ustra zicand: "Incerc sa citesc ziarul. Ma la~i?"
Prin urmare, aceste imbrati~ari frustrate ~idorinta de a-9i sal-
va tata19i de a fugi cu el, combinate cu dorinta narcisica de a fu-
ziona iar cu mama rejectiva, au fost transpuse intr-un acting out
Ia nivel contratransferential eu acest pacient. In eoncluzie, tera-
pia a fost sabotata.
47
25. 101gre~eliin psihoterapie· Contratransferuri erotice
GRE~EALA 4
Te rap e ut u I ca re s- a aut 0cas t rat
opacienta a fost recomandata unui terapeut de catre super-
vizorul acestuia (tatal sau surogat), a carui parere cu privire la
capacitatea sa de analist era foarte importanta. Pacienta, 0 feme-
ie tanara, predispusa la indispozijii fizice, a manifestat foarte
multa anxietate, care-~i avea originea in nevoile sale orale ~iero-
tice nerezolvate. Terapeutul a incercat sa 0 "hraneasca" cateva
luni, fara sucees. Apoi, a inceput ~iel sa simta anxietate ~i sa fie
bolnav.
Terapeutul se fixase in ideea ca daca tratamentul ar da gre~,
el ar fi criticat violent ~ipersecutat de catre supervizorul sau. Su-
perego-ul sau era proiectat asupra acestui obiect real; pericolul
de care se simjea ameninjat era castrarea - din moment ce a
practica aceasta profesie, insemna, la nivel oedipian, sa-~i castre-
ze tatal ~i sa-~i cucereasca mama. Drept aparare la aceasta situa-
jie - in care ego-ul se apara impotriva persecujiei unui supere-
go foarte sever - poate aparea un raspuns psihosomatic.
Superego-ul tiranic nu este doar tatal care ameninja cu castra-
rea, ci ~i mama devoratoare a perioadei preoedipiene: sanul
otravitor.
In acest exemplu, terapeutul se imbolnavea pur ~i simplu,
adica "se castra", pentru a-~i domoli astfel superego-ul arhaic
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
I'('rsecutor (tatal castrator - supervizorul). Apoi, pe masura ce
I',lCienta a inceput sa se simta mai bine ~iel se simjea mai rau, a
Illn~put sa-~i urasea pacienta, dand vina pe "vampirismul" ei
Il('ntru boala sa. Totu~i,nu vampirismul ei ii venea de hac, d pro-
Ilriullui eontratransfer, datorat conflictelor oedipiene ~i preoe-
IIipiene trezite de drcumstanjele terapiei eu ea. De fapt, i-a pre-
hlilt boala ~i ea s-a simjit mai bine, dar fara a rezolva conflictele
Ilsihice de baza.
Discutand situajia cu supervizorul, terapeutul a putut sa m-
Ideaga ~i sa se confrunte cu problema majora a sentimentelor
~;<llede eontratransfer. Supervizorull-a lamurit pe terapeut ca
.westa din urma il transforma intr-un tata-surogat. "Nu sunt aid
:-;i1 te judec. Sunt aid sa te ajut", i-a spus supervizorul. Au anali-
J':iltmtreaga situajie ~iterapeutul a plecat, simjindu-se foarte u~u-
rilt. In cateva saptamani, sanatatea sa s-a imbunatajit ~i i-a pu-
Iut interpreta padentei dinamica situajiei dintre ei, readucand
relajia pe faga~ul normal.
49
26. 101 gre~eli in psihoterapie • Contratra nsferu ri erotice
GRE?EALA 5
Terapeuta care nU-?i rezolvase
invi d ia de pen is
Un tanar mergea la 0 terapeuta de aproape un an. El obser-
vase ca de fiecare data cand vorbea despre sentimentele sale se-
xuale fata de femei, terapeuta fie se cufunda intr-o tacere pro-
funda, fie devia rapid conversatia de la subiectul sex. Acest tanar
avusese 0 mama castratoare, care-i desconsiderase permanent
maseulinitatea in moduri variate. De exemplu, cand era adoles-
cent 9i i9i rugase mama sa-i ia 0 pereehe de chiloti barbate9ti, ea
a ras 9i a spus: "La ee-ti trebuie tie 0 pereche de chiloti barba-
te9ti?" Pentru ca barbatul fusese castrat in modul acesta de
mama sa, avea nevoie sa se laude cu penisul sau, cu cat de mare
este 9i eu ispravile sale cu femeile. Pe eealalta parte, terapeuta
nu putea face fata acestei nevoi. Ori de cate ori elincepea sa vor-
beasca in acest fel, ea simtea repulsie 9i manie 9i cu greu putea
rezista impulsului de a-i spune ca era un ticalos misogin 9i ea ar
face bine sa iasa din cabinetul ei imediat. Pentru ca nU-9i rezol-
vase invidia de penis, precum 9i mania 9i dispretul fata de bar-
bati asociate acesteia, ea nu putea face fata modului in care acest
barbat se lauda eu sexualitatea sa; se cufunda astfelintr-o tace-
re profunda sau schimba subiectul.
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
Bineinteles ca barbatul a simtit ca femeia nu se simtea in lar-
)','II (~icu diseutiile sale despre aventuri sexuale ~i a simFt aeest
iIltTU ca pe 0 respingere sexuala, eeea ce I-a facut sa-~i doreasca
'"I vorbeasca ~i sa se laude ehiar mai mult cu sexualitatea sa. In
'.illm sa, la nivel transferenFal, el cauta confirmarea sexual a pe
,.Ire n-o primise niciodata de la mama sa.
fntr-o zi, dupa ce nu a reu~it sa obtina un raspuns de la ea timp
,Il' un an, barbatul a simtit impulsul de a incerca 0 noua lovitura.
_ $tii, i-a spus, nu cred ca ma crezi pe bune ca sunt bun in
p'IL Am senzatia ca ma crezi un laudaros.
_ Ce va face sa credeti asta? a raspuns ea, oarecum anxioasa.
- Nu ~tiu, eeva din felul tau de a fi.
_ 0, chiar a~a. Terapeuta s-a simtit prea anxioasa ca sa-l in-
Irebe ce vazuse in felul ei de a fi.
_ Ma gandeam ... S-a uitat la ea, cu un zambet diseret pe chip.
-Da?
_ Ma gandeam ca poate ar trebui sa ti-o demonstrez.
- Ce vreti sa spuneti?
- Ma gandeam ca a~ vrea sa F-o trag.
El i-a zambit. Era un zambet seductiv, agresiv, pentru ca era
deja foarte furios pe ea, simtindu-se respins ~icastrat, lueru care-i
retrezise pe rand sentimentele de furie fata de mama sa.
Terapeuta a fost umilita. La ineeput s-a uitat la elimpietrita.
Se simtea atat ingrozita, cat ~ifurioasa. Contratransferul ei nu i-a
permis sa-linteleaga ~isa empatizeze eu nevoia lui de eonfirma-
re sexuala. In sehimb, ea I-a vazut ea pe un "imbecilingamfat"
ca tatal ei, de care s-a simtit intotdeauna respinsa ~i fata de care
se mai simtea inca jignita. Era furioasa pe el.
_ Nu, a raspuns ea in eele din urma. Nu ered ca ar fi 0 idee
buna. In mod evident, se simtea un ton de dispret in vocea ei.
51
27. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eli in psihoterapie • Contratra nsferu ri erotice
52
- De ce nu? a insistat el, cu zambetul inca pe chip. Ajunsese
intr-un punct unde, incon9tient, dorea s-o 90cheze, s-o forteze
sa-l vada ca barbat, sa raspunda la masculinitatea lui.
- Pur 9i simplu nu cred c-ar fi 0 idee buna, asta-i tot.
- A9 putea sa ti-o trag cum nu ti-ai mai tras-o vreodata pana
acum.
- Sunt sigura ca ati putea, dar nu asta e ideea. Terapeuta s-a
simtit u90r infiorata, uitandu-se suparata la pacient. In acel mo-
ment 9i-a dat seama ca se excita, avand fantasma de a fi poseda-
ta de pacient; era in acela9i timp furioasa pe ea pentru ca avea
aceste sentimente 9i furioasa pe pacient pentru ca i Ie starnea.
"Nu e deloc asta ideea", a adaugat ea.
- Ti-a9 putea-o trage pe rupte, a spus el.
- Chiar nu vreau sa continui cu acest subiect.
- De cenu?
- Nu cred ca este productiv.
- Nu crezi ca este productiv, a zis el, imitand-o. Du-te-n pula
mea. Eu cred ca este productiv.
- Uite ce e, a zis ea, ridicandu-se brusc, cu bratele incruci9a-
te. Nu cred ca mai merge. Cred ca ar trebui sa plecati.
- Vrei sa plee?
-Da.
- Dar de ce? Ai spus ca aici pot spune ce vreau.
- $tiu. Imi pare rau. A9 vrea sa plecati. Cred ca poate ati avea
nevoie de un terapeut barbat. Imi pare rau, pur 9i simplu nu cred
ca mai merge. Tremura de furie. Vreti, va rog, sa plecatp
$i pacientul era furios. Venise la terapeuta pentru a-9i rezol-
va frica de castrare 9i pentru a-9i reconfirma masculinitatea, dar,
in schimb, daduse peste 0 terapeuta, care, incon9tient, era la fel
de castratoare ca mama sa. In mod incon9tient, terapeuta era
(.I:~lratoare, mai ales din cauza rivalitatii nerezolvate cu fratele
(,j ~ia invidiei de penis. Cand aceasta femeie era in varsta de trei
.1I1i?i descoperise pentru prima data placerea masturbarii, mama
: •• 1 a certat-o, spunandu-i: "E murdar. Nu face asta". Totu9i ea ob-
:'I'rvase ca fratele ei, care era cu un an mai mare decat ea, se juca
"desea cu penisul 9i nu era niciodata certat de mama sa. Chiar
:,;i mai tarziu, cand 9i-a intrebat mama de ce ea nu avea penis,
lllama a certat-o din nou, spunandu-i: "Nu mai pune astfel de
intrebari proste9ti". Fire9te ca fetita a trebuit sa-9i reprime senti-
mentele cu privire la aceste lucruri, printre altele 9i multa gelo-
zie 9i ura fata de fratele ei. Acestea au ie9it mai tarziu la supra-
fata, prin raportare la tanarul barbat care se lauda cu sexualitatea
Iui in fata ei. Pentru ca i9i facuse formarea cu un analist care nu
credea in invidia de penis, terapeuta nU-9i rezolvase niciodata
aceasta problema.
Ca urmare, 9i-a pierdut pacientul 9i, mai mult decat atat, I-a
facut sa fie chiar mai furios decat fusese cand a venit la ea. Un
raspuns mult mai bun din partea ei ar fi fost sa asculte cu em-
patie laudar0genia tanarului barbat 9i sa-l sprijine intr-un fel in
care mama lui n-o facuse, pana in momentul in care el ar fi do-
bandit suficienta forta a Eului pentru a renunta la aceasta pozi-
tionare 9i ar fi vazut-o ca 0 pozitie defensiva compensatorie.
Daca nu ar fi fost contratransferul ei, poate ca ar fi fost in stare
sa faca asta.
53
28. GRE?EALA 6
Tera peutu I homofob
Un tanar terapeut trata un barbat in varsta de treizeci 9i cinci
de ani - un barbat sensibil, foarte inteligent $i atragator - cu
care avea multe in comun. Multe luni terapeutul indurase izbuc-
niri de sarcasm, injuraturi 9i alte forme de comportament rejec-
tiv, pe masura ce-9i ajuta pacientul sa treaca prin transferul sau
negativ. Pacientul avusese 0 relatie similara cu mama sa, una in
care predominau sarcasmul9i injuraturile 9icare se repetau acum
in relatia terapeutica. Terapeutul nu avea nicio problema in a face
fata acestui transfer. Totu9i, cand transferul negativ a fost rezol-
vat 9iintr-o zi pacientul a inceput sa vorbeasca despre iubirea sa
pentru terapeut 9i de atractia sexuala fata de el, acesta din urma
s-a simtit anxios. Pana in acel moment, el nu depa9ise acele sen-
timente in analiza sa personala.
In acel moment al terapiei, pacientului i s-a oferit 0 slujba
intr-un alt ora9' Terapeutul, in loc sa interpreteze dorinta brus-
ca a pacientului de a se muta drept rezistenta, a gasit multe mo-
tive pentru care ar fi fost eel mai bine pentru pacient sa faca
exact acellucru. "Se pare ca va simtiti mult mai bine acum", i-a
spus terapeutul pacientului. "Cred ca aceasta mutare 0 sa va
prinda bine." Pacientul a acceptat slujba 9i a terminat terapia 0
luna mai tarziu.
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
1,1,1 >EALA 7
fatieu I eel bu n
Era un terapeut mai in varsta, care era placut, bun, bland 9i
generos in spirit ~iin fapta. Era indragit de toti pacientii sai, din-
t re care majoritatea erau femei tinere 9iniciuna nu-l parasise vre-
odata. Pentru fiecare din pacientele sale el juca rolul tatieului eel
bun - barbatul mai in varsta, intelept, sensibil, intelegator, la
care aceste femei tinere puteau apela cu problemele lor legate de
prieteni sau soti. De fapt, el avea cate 0 miea idila cu fiecare pa-
denta 9i idila nu avea pur 9i simplu niciodata final, durand ani
~iani. Adesea, cand 0 pacienta se simtea tulburata, el 0 lua pe
genunchi $i 0 consola, $i de obieei, cand pleca, 0 conduce a pana
Jau$a $i 0 pupa pe obraz sau pe frunte, sau uneori chiar pe buze.
Da, invatase despre transferurile erotice in timpul pregatirii
sale $i $tia ca astfel de transferuri trebuia analizate, pentru a re-
zolva complexele $i fixatiile narcisiee $i alte confliete reprimate
nerezolvate 9i, totu9i nu se putea mobiliza sa faca ceva in acest
sens. I$i spunea ca nu putea sa-$i jigneasca pacientele. Realitatea
era ca el avea un acting out la propriile sale sentimente oedipie-
ne 9inarcisice. Fiind copil, invatase repede ce-$i dorea mama sa
de la el. Ea ii spunea "mieul meu prieten" 9i ilimbrati$a foarte
strans dupa ce avea 0 cearta cu tatal sau 9ibaiatul se simtea bine
ca putea sa-i ofere alinare mamei sale.
101 gre~eli in psihoterapie· Contratransferuri erotice·
29. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
56
Acum se simtea la tel de bine sa poata oteri alinare tinerelor
sale paciente. $i astfel, atat el, cat ~i pacientele sale au trait te-
riciti pana la adanci batraneti, intr-o stare de dependenta reci-
proca avand permanent 0 relatie de dragoste neimparta~ita. A~a
ca n-a prea avut loc nicio analiza sau rezolvare a conflictelor
protunde.
I,!(I;;EALA 8
ferapeutul care s-a lndragostit
La cea de-a treia ei ~edinta, 0 tanara femeie atragatoare i-a
ddus terapeutului ei de varsta mijlocie un buchet de margarete,
spunandu-i: "Am vrut doar sa va dau astea, pentru ca va gasesc
placut". Terapeutul, recent divortat ~i singur, i-a multumit pen-
1m flori ~i a avut 0 fantasma efemera sa 0 ia in brate ~i sa 0 sa-
rute. Fantasma a trecut.
La cea de-a ~asea ~edinta, ea i-a adus 0 cana de cafea, obser-
vand ca aceea pe care 0 folosise pana atunci era crapata. Din nou,
cl i-a multumit ~i a avut iar 0 fantasma sexuala.
Dupa cateva luni de acest gen, tanara femeie a venit intr-o
zi la el ~i a exclamat: "Cred ca sunt indragostita de dumnea-
voastra".
_ Ce frumos, a spus terapeutul, simtindu-se anxios.
Apoi ea a inceput sa-i spuna un vis. Visase cu 0 noapte ina-
inte ca era la cabinetul terapeutului, ca era indragostita de el ~i
el de ea, ca s-au imbrati~at ~ica erau amandoi extrem de fericiti.
A zambit ~i s-a inro~it in timp ce-i povestea visu!.
Terapeutul, simtindu-se mai nelini;;tit, a incercat sa respecte
procedura analitica standard: "Ce-ar insemna pentru dumnea-
voastra daca a;; fi indragostit de dumneavoastra ;;idumneavoas-
tra de mine?" a intrebat e!.
101 gre~eliin psihoterapie • Contratransferuri erotice
30. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF lOlgre~eliin psihoterapie· Contratransferuri erotice
58
- Cred ca ar insemna ca ma apreciati la fel de mult cum va
apreciez 9i eu.
- $i cum ma apreciati dumneavoastra?
- Cred ca sunteti cel mai minunat barbat pe care I-am intal-
nit vreodata.
Terapeutul a fost surprins de sinceritatea nuda a tinerei femei.
"Dar de fapt nu ma cunoa9tetL"
- $tiu ce simt.
- Ei bine, 9i-a revenit terapeutuI. Inteleg. Pot atunci presu-
pune ca v-ati dori ca 9i eu sa cred ca sunteti cea mai minunata
femeie pe care am intalnit-o vreodata?
Ea a dat din umeri ca un copil: "A9a cred".
- $i apoi? Ce facem daca suntem indragostiti la modul acesta?
- Nu 9tiu. Cred d ar trebui sa incetam terapia 9i sa avem 0
relatie obi9nuita.
-- Inteleg. $i cu problemele dumneavoastra cum ramane? Cu
agorafobia 9i cu relatiile nereu9ite cu barbatii care v-au determi-
nat de fapt sa veniti la mine la mceput?
-- Nu 9tiU... S-a uitat lung in ochii terapeutului 9i el a oftat
profund, pentru a-9i domoli anxietatea.
In timpul saptamarui dintre aceasta gedinta 9iurmatoarea, el s-a
gandit la aceasta pacienta in mod constant. A fantazat d facea dra-
goste cu ea, ca se casatorea Cllea, ca facea copii cu ea, ca se muta in
tinuturi exotice indepartate cu ea. De-abia a9tepta urmatoarea gedin-
ta, cu 0 dorinta pe care nu 0 putea intelege. Apoi, m momentul ge-
dintei, ea a intrat zambind 9ii-a spus ca se desparpse de prietenul eL
- M-am hotarat ca.-miplac barbatii mai in varsta, a spus, ui-
tandu-se lung in ochii saL
El a mai mcercat inca 0 data sa-i analizeze transferul, dar nu-i
prea mai ardea. Era un zambet discret pe buzele sale, in timp ce
I
IlIl'erca sa-i analizeze sentimen-tele pentru el 9i acela~i zambet
111~;cretera 9i pe buzele ~iin ochii ei, de pard amandoi imparta-
,,,'<Ill un secret. La sfar~ituIgediI1-tei, el s-a ridicat ~is-a indreptat
,."it re birou sa scrie ceva. Ea a venit agale prin spatele sau, sa-i
Illlnaneze cecuI. Cand el s-aintorS, ea state a zambind in fata luL
i lras-o brusc spre el, a tinut-o si:rans un moment, a privit-o lung
111ochi - care erau acum lumiDO$i ca ai unui copil-- $i a saru-
1.11-0. Apoi ea s-a retras, i-a disp.~h:ut zambetul ~is-a uitat prosti-
Iii la el, intr-un mod ciudat. Apoi a fugit din camera.
L-a sunat in timpul saptama0ii, sa-i splma la telefon ca se ho-
Lirase sa renunte la terapie. I-~ spus d vorbise despre asta cu
Ilrietenul ei - erau din nou im:p:teuna - 9i d el 0 sfatuise sa-9i
('<lutealt terapeut. $i ea credea ca acesta era cel mai bun lucru,
linand cont de situatie.
In mod evident, terapeutul cedase sentimentelor sale contra-
lransferentiale $i in consecinta fllsese tras pe sfoara. Din cauza
nevoilor sale neimplinite de iu bire 9i aprobare, determinate nu
cloar de divortul recent, ci 9i de relatia plina de privaFuni cu
mama sa, el a pierdut din vedere faptul d declaratiile de iubi-
re ale pacientei pentru el erau -un acting out al sentimentelor ei
de transfer asupra lui 9i nu ref'rezentau de fapt adevaratele ei
sentimente. A9a-zisa stare de a. fi indragostita de el era de fapt
o recreare isterica. a sentiment:elor reprimate fata de tatal ei, 0
repetare compulsiva a dorintelor sexuale 9i agresive interzise
fata de un tata care-i interzisese cu strictete un astfel de com-
portament fata de el. Daca tera.-peutul ar fi fost in stare sa accep-
te aceste sentimente fara a ced a in fata lor (acceptandu-Ie ca re-
ale) sau fara a Ie condamna, a r fi putut-o ajuta sa 9i Ie rezolve.
o pierduse in schimb, din caWZa conflictelor sale oedipiene 9i
preoedipiene nerezolvate.
59
31. 101 gre~eli1n psihoterapie • Contratransferuri erotice
GRE~EALA 9
Terapeuta lesbiana
•••• v
?l V1Ctlma CUraJoasa
o femeie a mers la 0 terapeuta despre care ~tia ca e lesbiana
~i care lucra doar cu paciente. Pacienta incepuse recent 0 relatie
lesbiana, partial ca un acting out al furiei fata de sotul sau; ~i-a
cautat 0 terapeuta care sa fie plina de intelegere pentru situatia
ei dificila. Terapeuta a fost intelegiltoare, incurajandu-~i pacien-
ta sa-~i paraseasca sotul pentru iubita sa, sustinandu-i apoi efor-
turile de a pastra custodia fiului ei de trei ani .
- ered ca e~ti atat de curajoasa ca faci ceea ce faci, ii tot spu-
nea terapeuta pacientei iar ~i iar. E~ti 0 femeie atat de frumoa-
sa ~i de curajoasa. Ani de zile ai fost victima persecutiei sotu-
lui tau ~i acum iti impui punctul de vedere. Poti fi mandril,
indiferent de rezultat. $i terapeuta continua sa 0 laude excesiv
pe femeie. Avea chiar tendinta de a 0 atinge pe pacienta in mod
frecvent, batand-o u~or pe umar, atingandu-i bratul sau imbra-
ti~and-o.
Terapeuta era foarte atrasa sexual de pacienta, care era 0 fe-
meie frumoasa, spre treizeci de ani, cu par blond ~itrasilturi de-
licate, feminine. In mod incon~tient, dorea sa 0 posede sexual ~i
dadea curs acting out-ului acestui contra transfer, sustinand cu
RICHARD C. ROBERTIELLO. GERALD SCHOENEWOLF
Inv()are eforturile pacientei sale de a se separa de sotul ei, dar
,t1l1lwntandu-9itotodata 9i furia ei fata de barbati in general. In
,1,1 •. din urma, la sugestia indirecta a terapeutei, pacienta a rupt
111.l1('legaturilepersonale cu barbatii din viata ei, avand doar re-
L'lli nesenmificative cu barbatii.
'I(~rapeuta nu facuse niciodata terapie 9i nU-9i rezolvase, prin
11 II 11 are, niciodata complexul Oedip in forma sa negativa 9i nici
Ilividia de penis. Era descendenta unei linii familiale de femei
Illolimult sau mai putin declarate lesbiene, care ~i-au dominat
'ill!iimai mult sau mai putin declarati homosexuali. Prin urma-
II', t'ducatia sa, in care mama se folosise de tema "femeia ca vic-
Illll~l"pentru a-9i domina 9i controla sotul, era suprasaturata cu
1,)l'c de mediu care convergeau catre cultivarea homosexualita-
~ j i ~ia urii fata de barbati. Mai precis, exista 0 ierarhie in familia
,.i: mama ei era dispretuitoare ~i critica fata de tatal ei, care, la
r.indullui, era dispretuitor 9i critic cu fiica sa, aceasta fiind ~iea
llispretuitoare 9i critica fata de fratiorul ei. In acela~i timp, mama
•'ra provocatoare sexual 9i dominatoare cu fiica, atragand-o intr-o
'()alitieimpotriva tatalui; ~itotu9i mama ei era totodata mai ata-
~,;ataemotional de fratele ei mai mic - toate acestea starnindu-i
lorinte sexuale incon9tiente, cum ar fi dorinta de a se contopi cu
Illama sa, dar 9i resentiment ~ifurie fata de fratele ei mai mic 9i
lata de tata.
Ca urmare a acestei educatii, terapeuta era permanent intr-un
acting out al sentimentelor sale de contratransfer fata de pacien-
te, recreand pattern-ul care existase in familia sa. Astfel, ea i~i
mentinea pacienta blocata la un stadiu pregenital de dezvoltare
cmotionala, un stadiu de furie orala 9i narcisica (acum canaliza-
ta mai degraba catre barbati, decat catre mama rea sau sanul
rau). Contratransferul ei erotic incon~tient a determinat-o pe te-
61
32. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
62
rapeuta sa-~i ghideze pacienta in a se indeparta de barbati ~ia-~i
face un stil de viata lesbian, de~i pacienta nu avea de fapt a
orientare homosexuala - dorinta incon~tienta a terapeutei fiind
aceea de a-~i poseda sexual pacienta.
GRE~EALA 10
T era peutu I ca ruia 1i era frica
de senzatii Ie sa Ie sexua IeI
Un tanar terapeut a lucrat timp de mai multi ani cu a femeie
tanara, atragatoare. La inceput, aceasta avea a identitate sexua-
la destul de precara ~ifeminitatea sa era destul de reprimata; to-
tu~i, de-a lungul anilor, ea a devenit a femeie calda, inteligenta
~iatragatoare sexual.
Terapeutul s-a trezit ca avea fantasme cum ar fi sa faca sex cu
ea in locuri romantice, sa se casatoreasca cu ea, sa-~i cumpere a
casa, sa creasca copii ~isa imbMraneasca alaturi de ea. Toate aces-
tea sunt sentimente normale pe care un terapeut Ie poate avea
fata de a pacienta; totu~i el a reactionat la ele cu foarte multa an-
xietate, vina ~ijena ~is-a straduit sa Ie ascunda fata de pacienta.
Apoi, cand au mceput sa discute terminarea terapiei, el a consta-
tat ca nu dorea sa a lase sa pIece. Acest lucru a ie~it la iveala
cand, la finalul unei ~edinte, ea ~i-a exprimat tristetea cu privire
la separarea iminenta.
- Ati ajuns sa-mi placeti foarte mult ~i a sa-mi fie dor de
dumneavoastra, a spus ea. 0 sa fiu trista ca nu a sa va mai vad,
~i ochii is-au umplut de lacrimi.
101 gre~eliin psihoterapie • Contratransferuri erotice
33. 64 Terapeutul a ras cu anxietate, ca sih>i ascunda propriile la-
crimi, ~iapoi a spus destul de volubil: "De ce ma simt ca 0 mama
care tocmai ~i-a trimis copila~ulla gradinita?"
Pacienta a parut surprinsa; apoi s-a incruntat u~or, simtin-
du-se evident ranita. "Inca ma mai vedeti ca pe un copila~?", a
murmurat ea. "Sunt dezamagita."
Terapeutul s-a aparat contra sentimentelor sale sexuale fata de
pacienta, refuzand sa 0 recunoasca drept un adult cu identitate
sexuala. A continuat sa se axeze pe nevoile ~i dorintele ei infan-
tile mult timp dupa ce fusesera rezolvate, pentru a evita sa vada
ce femeie atragatoare devenise - 0 femeie care nu putea nicio-
data sa fie a lui. $i repeta astfel incon~tient, in contratransferullui
fata de pacienta, relatia pe care 0 avusese cu mama sa, care, in
mod similar, nu dorise sa-i dea drumul cand era copiL La randul
ei, mama terapeutului fusese de fapt foarte reticenta in a-I trimi-
te la ~coala ~i gasise 0 scuza ca sa-i amane cu un an inscrierea in
clasa I. Dorise sa-~i mentina fiulintr-un stadiu infantil, de depen-
denta, negandu-~i sentimentele sexuale pentru eL
Acesta este modul compulsiv in care se repeta ciclurile inaun-
trul9i in afara cabinetului terapeutic.
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
t.W?EALA 11
Mama buna si mama reaI
La inceputul terapiei, 0 anumita pacienta a avut un transfer
pozitiv fata de terapeutul ei ~i, la randul sau, terapeutul a avut
(111contratransfer puternic, pozitiv, reactionand de parca ea ar fi
fost ,,0 mama buna", care-~i aprecia fiul inteligent ~i nemaipo-
lI1enit.Visele ei erau intotdeauna legate de terapeut, asocierile
('rau despre el ~iparea ca-i face placere sa-~i analizeze transferul
~irezistenta fata de terapeut. Mai mult decat atat, adesea 11 com-
para pe terapeut cu sotul ei, plangandu-se de viata ei sexuala ~i
fiidlnd speculatii cu privire la cat de bun credea ea ca ar fi tera-
peutul in pat.
_ Ma idealizati, ii spunea terapeutul, dar la nivel incon~tient
inghitea nada.
Apoi, brusc, lucrurile s-au schimbat. Pacienta nu a mai vor-
bit despre relatia sa cu terapeutul, nu I-a mai visat, nu a mai fan-
tazat la el ~i a vorbit neincetat despre sotul ei, afirmand ca viata
sa sexuala reinviase brusc ~i ca era minunat.
Tot acest scenariu era trait de terapeut cu privire la propria
sa situatie oedipiana, astfel incat, inca 0 data, el era copilul ex-
elus de parintii sai, care se bucurau sexual unul de celalalt ~i
nu-l include au ~ipe eL Terapeutul s-a simtit dezamagit ~isupa-
rat ~i s-a manifestat furios fata de pacienta - mama cea rea -,
101gre~elitn psihoterapie' Contratransferuri erotice
,•••••••••""'",,,,;U,,•••"'''"',wI •••••"""' •••;.' ••••blJlio"''''''''IIIIIUilO.llllillldlWllilii_lIiiIlll~iiliill/jililiiilillliiill~liIlliildl/lltiliil~1
34. RICHARD C. ROBERTIELLO. GERALD SCHOENEWOLF
66
traind sentimente de inferioritate ~i de gelozie fata de sotul ei.
Pacienta, simtind furia terapeutului, a reactionat opunand rezis-
tenta fata de regula de baza - asocierea Iibera -, astfel incat ~i
mandria profesionala a terapeutului a avut de suferit, 0 adeva-
rata lovitura narcisica primita pe fondul furiei sale oedipiene.
Nu numai ca pacienta-mama i1abandonase pentru sotul-tata; ea
nici nu-l mai aprecia (hranea).
Reactia terapeutului a fost atat de puternica din cauza con-
textului sau particular: tatal sau se reintorsese acasa din razboi,
la up baietel de cinci ani, care se obi~nuise sa 0 aiba pe mama
doar pentru el. Tatal a inceput sa 0 ia pe mama de langa baiat ~i
sa faca dragoste cu ea in mod constant, uneori chiar cu u~a de la
dormitor deschisa. Cand baiatul a protestat cu privire la acest lu-
cru, tatall-a luat in ras. Mama - 0 femeie slaba, supusa - i-a
cantat in struna tatalui. $i astfel baiatul a ramas fixat la stadiul
oedipian.
Din moment ce nu reu~ise sa-~i rezolve aceste sentimente in
cadrul propriei sale analize, terapeutul nu era in stare sa reactio-
neze in mod corect fata de aceasta pacienta.
l,In ',>EALA 12
/ se lntinde sau
a nu se lntinde (pe canapea)
Terapeutul era un tanar analist lipsit de experienta; pacienta
('ra 0 femeie tanara, extrem de atragatoare ~iseducatoare. De mai
llluIte ~edinte se aflau in impas cu privire la faptul daca ea avea
:,au nu de gand sa se intinda pe canapea.
_ De ce vreti sa ma intind pe canapea? intreba ea de fiecare
(lata, cu un zambet superior, cand el aducea subiectul in discutie.
Ignorandu-i zambetul, el Ii raspundea intr-o maniera cat mai
profesionista: lICe fantezie aveti? Care credeti ca este motivul?"
_ Nu ~tiu. Se uita lung la canapea, intorcandu-~i capul brusc,
astfel incat cateva ~uvite de par blond Ii cadeau pe unul dintre
ochii ei stralucitori. "Chiar doriti sa ma intind acolo."
- Da, pe canapea.
- Pe spate.
- Da. Este procedura standard.
Se uita'lung cu coada ochiului, cu 0 privire cunoscatoare.
"Asta este procedura standard."
- Da, este.
Cei doi se uitau lung unulla celalaIt pentru un moment,
zambind.
101gre~eliin psihoterapie· Contratransferuri erotice
35. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
68
- De ce este a~;ade important sa ma intind pe canape a?
- Nu este apa de important. Puteti sta in picioare dad prefe-
ratio Dad va intindeti, lucrurile se accelereaza putin, asta e tot.
Puteti face cum doriti.
- Da? Va multumesc. Este amabil din partea dumneavoastra.
- Cu placere.
Continutul manifest al fiecarei ~edinte era dad pacienta avea
sa se intinda sau nu pe canapea; totu~i, la un nivel mai profund,
se intampla altceva, de care terapeutul nu era con~tient. El ii ce-
rea sa se culce cu el ~i ea 11tachina. Numai dupa ce a prezentat
cazul supervizorului ~i-a dat seama in ce masura era prins in re-
actia sa de contra transfer erotic. Ascultand expunerea celei mai
recente ~edinte, supervizorul sau, un psihanalist vienez din gar-
da veche, a dat cu pumnul in birou ~i a spus: "Asta nu e psih-
analiza ... asta e a face dragoste ...!" Terapeutul ~i-a dat seama de
continutul emotional al relatiei terapeutice cu aceasta pacienta
speciala, care era unul de curtare, un ritual de curtare deghizat
in terapie. Fiecare ~edinta avea tonul ~i sentimentele unui ren-
dez-vous intre iubiti. Atat pacienta, cat ~iterapeutul, fara sa ~tie,
dadeau curs unui acting out al sentimentelor oedipiene nerezol-
vate; de aceea terapia se blocase in acel punct.
Primind mesajul destul de clar din partea supervizorului sau,
terapeutul a inceput adevarata terapie.
'i
I
1
I'!I ',.EALA 13
rerapeuta careia 1i
era frica de i u bi re
De 0 buna bucata de timp, un tanar pacient se lupta cu sen-
limentele sale delicate, vulnerabile, infantile fata de terapeuta sa.
In cele din urma, intr-o buna zi, a inceput sa Ie exprime.
_ Cred ca.... incep sa simt... iubire pentru dumneavoastra, a
rostit el pana la urma cuvintele. Cred ca incep sa va iubesc.
A urmat 0 lini~te lunga. A a~teptat un raspuns, dar n-a primit
niciunul. Era un pacient care fusese abandonat de mama sa la 0
varsta timpurie, chiar in toiul sentimentelor sale oedipiene; acum
incepea sa se simta abandonat de aceasta terapeuta.
_ Ati auzit ce-am spus? a repetat el. Am spus ca va iubesc.
Terapeuta a facut 0 pauza mai lunga ~i apoi a raspuns: "Da,
v-am auzit. Este ... frumos".
- Nu aveti un raspuns?
_ La ce fel de raspuns v-ati a~teptat?
- Nu ~tiu. Ceva, orice.
De fapt, terapeuta nu ~tia ce sa raspunda ~i lini~tea ei era
simtita de catre pacient ca 0 forma de abandon. S-a cufundat
~i el in lini~te ~i a trecut apoi la un subiect mai superficial. In
sine a sa, s-a simtit foarte ranit; ceea ce ar fi putut fi 0 gedinta
101gre~eliin psihoterapie· Contratransferuri erotice
36. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 grel'eliln psihoterapie • Contratransferuri erotice
70
semnificativa devenise, in schimb, 0 piedica in relatia terapeuti-
ca. Urma sa treaca luni pana ce el avea sa se mai deschida iar in
acest mod.
Terapeuta nu fusese in stare sa-~i incurajeze pacientul sa vor-
beasca despre sentimentele sale delicate pentru ea ~inici sa-l re-
directioneze catre acest subiect, dupa ce el trecuse la un subiect
mai superficial, pentru ca fusese momentan uluita de sentimen-
tele trezite in ea de sinceritatea lui nea~teptata. S-a simtit foarte
atrasa de pacient, s-a speriat de aceste sentimente ~i s-a aparat
impotriva lor, raspunzand intr-un mod rece ~i distant. In acel
moment, pacientul devenise - la un nivel mult mai primar _
un obiect dont, dar interzis: el era tatal oedipian, devenit dintr-odata
disponibil sexual.
Terapeuta a fost suficient de intrigata ~i de curioasa pentru a
aduce situatia in atentia supervizoarei sale, fiind in stare cu aju-
torul acesteia sa se confrunte cu aceasta situatie. Pentru ca pa-
cientul era un barbat exceptional, creativ, sofisticat, ea nu putea
trece u~or peste remarca lui critica la raspunsul ei. Cand ~i-a dat
seama in ce masura era atrasa de barbat ~i ca ascunsese aceste
senti mente pana ~i fata de ea insa~i, s-a inro~it. La urmatoarea
~edinta, a putut recunoa~te fata de pacient ca reactionase intr-un
mod defensiv cand el fusese sincer cu ea ~i, fara sa se justifice,
I-a asigurat ca era problema ei de contra transfer.
- Va multumesc ca mi-ati spus asta, a raspuns el. Va admir
onestitatea cu care va recunoa~teti gre~eala.
Sa fad fata celor mai delicate ~i mai primare senti mente ale
pacientilor este unul dintre cele mai sensibile aspecte ale tera-
piei. Este nevoie ca terapeutul sa permita manifestarea acestor
sentimente ~i sa se ofere pe sine ca obiect, prin intermediul ca-
ruia pacientul sa poata retrai ~i lucra fixa}iile timpurii. Aceste
sentimente trebuie acceptate ca atare ~i fara graba de a fi inter-
pretate drept transfer, dar, pe de alta parte, pacientul nu trebuie
indus in eroare; pentru ca pacientii care au regresat pana la punc-
lul unde au dezvoltat 0 nevroza erotica de transfer vor ajunge
foarte u~or sa creada ca va exista cu adevarat 0 relatie romanti-
doi intre ei ~i terapeutii lor ~i au practic nevoie de cel mai mic
semn de la terapeut pentru a-~i corobora credinta. Apoi, cand
idila nu are loc - pentru ca nu trebuie -, pacientul va avea par-
le de 0 dezamagire amara, iar alianta terapeutica va fi profund
afectata, daca nu chiar distrusa.
Cum a fost ~iin acest caz, cand un terapeut are dubii, putina
sinceritate va conta de obicei foarte mult pentru a readuce rela-
~iainapoi pe faga~ul ei.
71
37. 101 grel'eli In psihoterapie • Contratransferuri erotice
GRE?EALA 14
Terapeuta seducatoare
Inainte sa devina terapeuta, fusese 0 aetrita de succes, atat pe
scena, cat ~iin telenovele. Totu~i, ceea ce 0 facuse sa aiba succes
ca actrita - frumusetea ~iaerul ei seducator - a devenit un han-
dicap pentru ea ca terapeuta. Din moment ce nu-~i rezolvase
niciodata eu adevarat problema seductiei in propria terapie, nu
era suficient de con~tienta de ea pentru a 0 putea controla.
De exemplu, avea un mod de a se uita la anumiti pacienti bar-
bati, aruncandu-le eate 0 ocheada. Acest tip de privire Ii deveni-
se 0 a doua natura; era aceea~i ocheada pe care mama sa 0 folo-
sea atunci cand dorea sa se bage pe sub pielea sotului ei ~i de
cele mai multe ori reu~ea sa-l faca sa se topeasca. Aceea~i ochea-
da avea sa devina acum, pe ne9tiute, 0 sursa de excitatie sexua-
la pentru pacientii ei barbati. $i exista 0 animozitate ineon~tien-
ta in spatele acestei priviri, 0 atitudine dispretuitoare fata de
barbati, fata de penis ~ifata de aroganta masculina, pe care 0 re-
prezenta in mintea ei. Era ca ~icum ill acea privire ar fi spus "da,
sunt foarte atragMoare, 0 ~tiu, ~i ~tiu ce vrei de fapt sa-mi faci,
dracu~orule". Aceste ocheade durau doar cateva secunde ~i ea
nu era deloc con~tienta de intelesullor; totu~i ele aveau un efect
puternic. $i pentru ca ea nu ~tia ca face asta, adesea pacientii se
simteau taehinati de ea.
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
Un tanar barb at, unul dintre numero~ii ei pacienti, a devenit
Illrios pe ea dupa un timp, dar nu a fost eapabil sa-~i verbalize-
1(' furia. Avusese 0 mama careia ii placea sa-l tachineze ~i era,
I,rin urmare, destul de sensibilIa tachinari. Reactiona foarte u90r
I., asta. Cand terapeuta Ii arunca cate-o ocheada in timpul con-
wrsatiei, se simtea excitat ~i se gandea 1n sinea lui ca ea se sim-
(',1 atrasa de el ~ica-l dorea in mod special. Apoi, in timpul unei
,tile parti a ~edintei, ea avea sa-i spuna ceva care-i indica de fapt
('i} nu e atrasa sexual de el. Pe masura ce se scurgea terapia, el
(Ievenea din ce in ce mai tacut, din ce in ce mai ursuz.
_ Pareti suparat pe mine, a spus terapeuta intr-o zi.
El a ramas posac, tacut, in scaunul din fata sa.
_ Se pare ca va e greu sa va exprimati direct furia fata de
mine, a spus ea.
£1 s-a uitat lung la ea, in tacere.
In eele din urma, din instinct, terapeuta a recurs la ocheada.
I-a aruncat una, incercand sa-l provoace sa vorbeasca. A tinut.
_ Cand va uitati a~a la mine, a zis, aratand acuzator cu de-
getul, ce inseamna?
_ Ce eredeti ca inseamna?
_ pai... pare ca... mie mi se pare ca 0 ocheada sexuala.
_ Faceti 0 proiectie, a spus ea rapid.
_ M-am gandit ca 0 sa negati. De aceea n-am vrut sa spun
nimic.
_ Nu neg. va plac, dar nu sunt atrasa sexual de dumneavoas-
tra. Cel putin nu ma simteam a~a in acel moment.
_ Lasati-o balta.
_ Sunteti suparat pe mine.
-Da.
_ Vreti sa va exprimati supararea?
73
38. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
74 -Nu.
Pacientul a petrecut restul ~edintei ramanand tacut, uitan-
du-se in podea, simtindu-se mai confuz cu privire la perceptiile
sale decat inainte sa fi venit la terapie.
'11(i~EALA 15
Com plexu I Oedi p In forma negativa
Un tanar barbat, care avea probleme sexuale cu sotia sa din
C;1uzaunor tendinte homosexuale incon~tiente din personalita-
lea sa, a mers la un terapeut, care avea, de asemenea, tendinte
homosexuale incon~tiente care nu fusesera pe deplin analizate.
Foarte rapid, ei au format 0 alianta terapeutica pozitiva, bazata
pe atractia lor homosexuala reciproca. Pacientul s-a supus total
sugestiilor terapeutului (printr-un acting out al dorintei incon-
~tiente de a fi posedat anal de tatal sau) ~iterapeutul a raspuns
acestei supuneri cu 0 mare dragoste (dragostea pentru tatal oe-
dipian). $i astfel, atat terapeutul, dH ~ipacientul s-au simtit pro-
tejati fata de invidia 9i ura nutrite incon~tient fata de tatii lor,
pentru ca faceau sex cu mamele lor ~i fata de furia lor unul fata
de celalalt.
Totu~i, pe masura ce aceasta relatie cre~tea in intensitate 9i as-
pectele ei homosexuale latente erau din ce in ce mai vizibile, so-
tia pacientului devenea din ce in ce mai geloasa - ea devenea
mama, rivala din triunghiul oedipian. Prin urmare, problemele
sexuale pentru care pacientul ceruse ajutor de la inceput s-au in-
rautatit.
Totu9i, de fiecare data cand pacientul ii spunea terapeutului
ca sotia sa era geloasa pe relatia lor sau ca relatia sa sexuala cu
101grel'eli in psihoterapie • Contratransferuri erotice
39. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eliin psihoterapie • Contratransferuri erotice
76
sotia sa devenea din ce in ce mai putin satisfadHoare, terapeu-
tul evita subiectul, analizandu-i sotia.
- De ce credeti ca este geloasa? il intreba pe pacient.
- Detesta faptul ca barbatii pot avea sentimente unul fata de
altul. Ar vrea sa vada barbatii intr-un mod stereotip, ca pe ni~te
roboti fara sentimente.
- Se pare ca simtiti ca problemele sexuale pe care Ie aveti cu
ea ~i gelozia ei pe relatia noastra au legatura una cu aHa.
- Da, a~a credo De fapt, cred ca are probleme cu intimitatea.
Pe scurt, pacientul ~iterapeutul au conspirat, negandu-~i pro-
priile sentimente de agresivitate fata de sotie-mama-rivala, ne-
gandu-~i dorinta incon~tienta de a 0 exclude ~i ura lor nerezol-
vata fata de femei in general. In acest exemplu, atat pacientul,
cat ~iterapeutul avusesera tati slabi ~idistanti ~imarne domina-
toare, autoritare, care intervenisera in relatiile lor cu tatii. In re-
latia lor prezenta, manifestau un acting out al reconcilierii cu
mult doritul tata oedipian ~ial respingerii mamei oedipiene atot-
puternice. Totu~i, acest acting out incon~tient al relatiei oedipie-
ne in forma negativa a tinut terapia in impas timp de aproape
un an - pana in momentul in care terapeutul ~i-a asumat aceas-
ta problema in propria sa terapie ~iin supervizare.
Pentru a remedia situatia, terapeutul a sugerat ca soFa pa-
cientului sa fie invitata la 0 ~edinta.
La inceput, pacientul a fost ranit, simtindu-se tradat. La nivel
incon~tient, era ca ~i cum tatal sau se intorsese brusc impotriva
lui ~i-limpinsese catre mama dominatoare pe care 0 ura. Dar te-
rapeutul i-a explicat: "Ne-am debarasat de sotia dumneavoastra
excluzand-o ~i acest lucru a contribuit la agravarea problemelor
pe care Ie aveti cu ea. Am simtit ca ar putea fi util sa 0 aducem
pentru 0 ~edinta, pentru a lamuri lucrurile".
I>upa 0 discutie lunga, in care terapeutul ~i-arecunoscut con-
11.11 ransferul ~i modul in care se ajunsese la acel impas, pacien-
IIII a inteles ~i a fost de acord cu intainirea. IntiUnirea a fost un
'iIICCeS ~iterapia a capatat un cu totul ~icu totul alt sens ulterior.
77
40. 101 gre~eliin psihoterapie • Contratransferuri erotice
GRE,?EALA 16
Terapeuta geloasa
otanara foarte draguta 9i activa sexual era in terapie la 0 fe-
meie mai in varsta, destul de simpla ca infati9are 9i de 0 pudoa-
re afectata in ceea ce prive9te intalnirile 9i sexu1. Ori de cate ori
tanara vorbea despre relatiile ei sexuale cu barbatii cu care se in-
talnea, terapeuta fie facea un comentariu critic, fie incerca sa
schimbe subiectu1.
- Credeti ca sunt promiscua? a intrebat intr-o zi pacienta,
simtind jena terapeutei.
Terapeuta a facut 0 pauza, apoi a raspuns: "Faptul di m-ati
intrebat asta ma face sa cred ca aveti in minte ideea ca sunteti
promiscua" .
- Da, cred ca 0 am. Mama mi-a spus intotdeauna ca eram
prea grabita pentru varsta mea. 0 data m-a facut tarfa, cand era
nervoasa ca veneam tarziu acasa.
- Deci ma vedeti ca pe 0 mama care va judeca.
- Poate. Pacienta a tacut un moment. Dar mai simt 9i ca
dumneavoastra chiar credeti de fapt ca sunt promiscua.
- Ce va face sa spuneti asta?
- Pai, uneori ati facut comentarii critice legate de hainele mele.
odata ati spus "Ce mai bluza", cand purtam 0 bluza cu talia ridi-
cata. Nu 9tiu. E greu sa explic. Simt pur 9i simplu ca ma judecati.
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
II
_ Nu-mi dau seama di va judec, a raspuns terapeuta ~i a fa-
.111 iar a1uzie la transfer.
'lerapeuta nu era con9tienHi de sentimentele ei de contratrans-
"' •.fata de pacienta, pe care era ge1oasa, ~iIe manifesta, prin ur-
111,lre printr-un acting out (ranind narcisic pacienta) 9inegand ca
l.kea acest lucru (aducandu-i ~i0 insulta, in afara de rana narci-
~.idl).La nive1 contratransferentia1 incon9tient, pacienta Ii rea-
Illintea terapeutei de sora sa mai mica, care era mult mai atraga-
(nare decat ea ~i care nu numai di intrase in gratiile tata1ui sau,
(tar fusese ~i foarte activa ~i popu1ara in randu1 baietilor pe tot
Ilarcursul adolescentei. A~a ca terapeuta se aparase impotriva
:,entimentelor de gelozie fata de sora ei mai mica prin adoptarea
unei atitudini de superioritate intelectuala ~imorala fata de sora
sa, privindu-i popularitatea printre baieti ca pe un indiciu al unei
apucaturi de tada, la care ea una nu se preta. Aceasta situatie fu-
sese acum transferata asupra pacientei, care semana de fapt cu
sora ei in multe privinte.
Din pacate, aceasta situatie terapeutica nu a fost corectata 1a
timp ~ipacienta a plecat dupa cateva luni, spunand ca ea credea
ca avea, poate, nevoie de un terapeut barbat. Ceea ce spunea de
fapt era ca avea nevoie de un terapeut capabi! de mai multa em-
patie ~i avea dreptate.
79
41. 101 gre~eli in psihoterapie • Contratransferuri erotice
GRE5EALA 17
(and despartirea
a f0st II 0 du Ice sufe ri n ta"J
Uneori, un terapeut 9i 0 pacienta se vor "indragosti" dintr-o
multitudine de motive, unele avand de-a face cu transferul 9i al-
tele cu factori reali, eare-i fac foarte compatibili unul cu celalalt.
Dupa cum a evidenjiat 9i Freud 9i aljii, exista intotdeauna un as-
pect de transfer in toate relatiile, din cadrul sau din afara terapiei;
nu putem niciodata scapa total de influentele din trecutul nostru.
o astfel de situajie s-a intamplat cand 0 femeie in varsta de
treizeci 9i cinci de ani, casatorita, cu doi copii, 9i-a inceput tera-
pia eu un terapeut care era, de asemenea, casatorit, cu doi copii.
De la prima gedinta, ei s-au placut foarte mult. La nivel transfe-
rential, s-a produs un fel de transfer de ingemanare; ea simjea
ca el era eel mai intelept barbat pe eare-lintaJnise vreodata
(mama omniscienta, hranitoare) 9i el simjea ca ea era eea mai fru-
moasa 9imai atenta femeie pe care 0 intaJnise vreodata (zana cea
buna). Atat pacienta, cat 9i terapeutul aveau 0 stima de sine sca-
zuta, rezultat al unei oglindiri deficitare la 0 varsta frageda 9i
amandoi i9i gasisera simultan unulin celalalt pe parintele ado-
rator (obieetul sinelui, in termenii lui Kohut) pe eare niciunul
nu-l avusese vreodata.
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
In plan real, aveau multe lucruri in comun: proveneau dintr-o
1.IIIliliede evrei 9i amandoi erescusera in acela9i cartier din New
YlIrk City; pareau sa aiba 0 filosofie de viata foarte asemanatoa-
n' ]i aveau interese comune: ambilor Ie placeau filmele straine,
llpera, fructele de mare, baseball-ul 9i tot a9a. Foarte important,
.,mandoi aveau un partener (sot! sotie) pasiv, rece 9i inhibat
•·motional.
Pacienta era foarte sincera in a-9i exprima sentimentele de iu-
hire, nevoie 9i atractie sexuala fata de terapeut. Terapeutul 9tia
(';i 9i el simtea acela9i lucru. In loc sa se retraga intr-o atitudine
n'ee, profesionista, el s-a hotarat sa fie sincer cu privire la senti-
Incntele sale, fiind toto data foarte c1ar cu ea ca era imposibil ca
('i sa-9i transpuna sentimentele intr-un acting out. EI a mai dis-
('utat, de asemenea, situatia cu supervizorul sau, informandu-9i
pacienta ca facea acest lucru.
_ A9 face orice pentru tine, i-a spus pacienta terapeutului
Intr-o zi. Daca ai vrea, mi-a9 parasi sotul pentru tine. Chiar a9
face-o. N-am mai intalnit pe nimeni fata de care sa am sentimen-
te atat de puternice. $i nu e doar transfer, chiar te iubesc.
_ $i eu te iubesc, a raspuns terapeutul. Dar nu sunt in aceea9i
pozitie ca tine; nu vreau sa renunt la casnicie. $i oricum, orice
acting out fizic din partea noastra nu numai ca n-ar fi etic, dar
ne-ar putea face mult rau amandurora. Pur 9i simplu asta nu se
poate intampla.
La sfatul supervizorului, terapeutul 9i pacienta au continuat
sa se vada pana cand ea avea sa-9i gaseasea un alt terapeut.
Amandoi 9i-au exprimat consideratia 9i admiratia reciproce-
ceea ce le-a prins bine amandurora - 9i au planuit cu mult re-
gret incheierea relatiei lor. Asta insemna sa nu se vada dupa te-
rapie (a fost decizia lui, nu a ei, dar ea a respectat-o). Despartirea
81
42. RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
82
era intr-adevar ,,0 dulce suferinta", foarte dificila ~i devastatoa-
re emotional pentru amandoi, dar au crescut din aceasta expe-
rienta. Au invatat ca puteau intr-adevar sa fie apreciati de 0 per-
soana pe care 0 respectau. Mai mult decat atat, el a invatat ca
putea sa-~i exprime adevaratele sentimente fata de 0 pacienta
fara sa fie distructiv. Amandoi au devenit mult mai in acord cu
ei in~i~i in urma acestei experiente, dandu-~i seama ca 0 mare
parte din capacitatile lor de fiinte umane ramasese in stare laten-
ta datorita regresiei eului autentic. Astfel, chiar daca relatia a tre-
buit sa se sfar~easca brusc, a fost totu~i terapeutica pentru aman-
doi ~i relatia lor le-a ramas intotdeauna in amintire drept ceva
pretios.
1,IU5EALA 18
Pacienta care simtea caJ
moareln timpul orgasmului
ofemeie tanara ~i-ainceput terapia cu un terapeut plangan-
du-se de probleme sexuale. De~i avea 0 viata sexuala foarte ac-
Iiva, nu era niciodata satisfacuta ~i,mai devreme sau mai tarziu,
Ie gasea intotdeauna 0 vina barbatilor cu care se vedea. In afara
de acest lucru, parea ca functioneaza destul de bine, avea 0 sluj-
ba buna, parea con~tienta de viata ei psihica ~i avea 0 viata so-
ciala corespunzatoare.
Terapeutul ei, psihanalist apartinand ~colii clasice, a facut-o
sa se intinda pe canape a foarte repede. Nici n-a facut bine acest
tucru, ca a 9i inceput sa dezvolte un transfer erotic asupra sa. A
inceput sa-i vorbeasca despre dorintele ei sexuale ~ii-a marturi-
sit ca intinsul pe canapea 0 facea sa se simta sexuala. I-a martu-
risit: "Cand am un orgasm, ma simt ca 9i cum a9 muri. Ati mai
avut vreodata 0 pacienta de acest gen pana acum? Ce credeti ca
inseamna?" Terapeutul s-a simtit atras de pacienta 9i a incercat
cu multa greutate sa analizeze transferul.
_ Ce-ar insemna pentru dumneavoastra daca am avea un
contact sexual?
101 gre~eliin psihoterapie • Contratransferuri erotice
