AO „Altruism”, cu susţinerea Ambasadei Statelor Unite în Republica Moldova, a elaborat Ghidul pentru media: „Reflectarea subiectului suicidului în presă”. Acest manual destinat lucrătorilor media are scopul de a informa şi aduce la cunoştinţă jurnaliştilor din Republica Moldova principalele practici şi reguli generale de prezentare a subiectului suicidului în mass-media.
Pentru detalii - www.pentruviata.md
Reflectarea corectă a subiectului suicidului în presă. Ghid
1. Chişinău, 2014
Reflectarea subiectului
suicidului în presa,
GHID PENTRU MEDIA
CENTRU DE PROMOVARE
A VALORII VIEŢII
WWW.MIRT.MD
MIRT
AO ”Altruism”Alternative, soluții, activism
Embassy of the United States in Moldova
OrganizatoriLinia Vede Antisuicid Suport Financiar
Embassy of the United States
in Moldova
2. 2Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Copyright 2014.
Toate materialele folosite în acest ghid sunt proprietate
AO „Altruism”, cu toate drepturile rezervate.
Acest ghid a fost elaborat în cadrul proiectului pentru media ”Spargerea tăcerii în
jurul suicidelor” și publicat cu susținerea financiară a Ambasadei Statelor Unite
în Republica Moldova.
Conţinutul ţine de responsabilitatea AO ”Altruism” şi nu reflectă neapărat opiniile
Departamentului de Stat sau ale Guvernului Statelor Unite ale Americii.
ECHIPA:
Președinte AO ”Altruism”, Psiholog: Liuba Ceban
Text: Liane Rîşcu
Design: Ana Daraban
Asistenţă: Lilia Dunai
Consultanţă: Angela Aramă
Logistică financiară: Adriana Racoviț
3. 3Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
CUPRINS
Introducere 4
Dincolo de stereotipurile despre suicid 5
De ce se sinucid oamenii? 5
Cum îţi poţi da seama când cineva este la limită? 5
Există deosebiri între femei şi bărbaţi? 5
Cum să reducem numărul de sinucideri? 6
Efectul Werther vs. Efectul Papageno 6
Cum poate ajuta media în lupta pentru prevenirea suicidelor? 7
Mass media şi prezentarea suicidelor 8
Formarea opiniei publice despre suicid 8
Evitarea limbajului senzaţional şi simplist 8
Evitarea primei pagini şi titlurilor mari 9
Evitarea descrierii detaliate a metodei folosite într-un caz de suicid 9
Evitarea detaliilor despre locul unde s-a întâmplat un caz de suicid 9
Evitarea distribuirii mesajului de adio 9
Evitarea sublinierii posibilelor părţi pozitive ale unui caz de suicid 10
Evitarea transformării unui caz de suicid într-un doliu public de onorare 10
Atenţie în prezentarea posibilelor conexiuni 10
Alegerea unui titlu corect 10
Alegerea corectă a fotografiilor şi video-urilor 10
Atenţie în cazul sinuciderii celebrităţilor 11
Consideraţie faţă de persoanele îndoliate 11
Oferirea informaţiilor despre serviciile de asistenţă şi ajutor 12
Pregătirea jurnaliştilor pentru a face faţă unui caz de suicid 12
Demascarea miturilor despre suicid 12
Mituri despre suicid 13
Prezentarea suicidului în presa online 14
Suicidul în Republica Moldova 14
Anexă. Ştiri despre suicid 15
Mădălina Manole a murit miercuri, când împlinea 43 de ani 15
Rock musician Kurt Cobain ‘shoots himself’ 16
Мурат Насыров пошел за богом 17
Resurse şi bibliografie 19
4. 4Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
INTRODUCERE
Suicidul este o problemă majoră ce ţine de sănătatea publică şi care are consecinţe
sociale, emoţionale, economice, culturale etc. Anual, în întreaga lume, au loc peste un
milion de suicide. Factorii care contribuie şi duc la o sinucidere sunt complecşi, mass
media jucând un rol important atât în popularizarea suicidului cât şi în prevenirea
acestuia.
Pe de o parte, persoanele vulnerabile pot fi influenţate de relatările despre diferite
cazuri de sinucidere, ajungând să le imite. Aceasta se întâmplă de obicei atunci când
prezentările unui suicid sunt mult prea detaliate, oferind cititorilor informaţii despre
metoda utilizată, folosind un limbaj de senzaţie şi glorificare.
Pe de altă parte, relatările şi prezentările responsabile şi de sensibilizare pot educa
publicul şi pot încuraja persoanele vulnerabile să caute ajutor sau chiar să apeleze la
asistenţă specializată.
Prezentul ghid este întocmit cu scopul de a face cunoscute şi de a explica cele mai
bune metode, practici şi tendinţe de a prezenta şi relata cazurile de suicid în presă.
Acesta este destinat tuturor tipurilor de media. În conţinutul de bază este pus accentul
pe tipurile clasice de media, cum ar fi presa scrisă, TV sau radio. Un capitol aparte este
destinat pentru mass media online.
5. 5Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
De ce se sinucid oamenii?
Niciodată nu există o singură
cauză a unui suicid. În cele mai
multe dintre cazuri sinuciderea este
rezultatul acumulării problemelor şi
dificultăţilor până în punctul în care
persoana nu mai vede altă soluţie
pentru a rezolva situaţia cu care se
confruntă.
Când o persoană se află într-o
stare de disperare sau trece printr-
o perioadă dificilă, un eveniment
aparent minor poate fi declanşatorul
alegerii suicidului ca soluţie.
Cum îţi poţi da seama când cineva este la limită?
Comportamentul suicidar diferă de la persoană la persoană. De obicei, un comportament nu
tocmai obişnuit şi ieşit din tipare pentru persoana în cauză, cum ar fi mult prea retras sau mult prea
energic, poate fi un indicator sau un semn al faptului că ceva nu este tocmai în regulă.
Pe de o parte, există oameni care îşi manifestă fericirea excesiv în momentul în care au luat
decizia să pună capăt problemelor printr-un suicid. În aşa cazuri ei sunt cuprinşi de un sentiment de
uşurare şi emoţii pozitive. Pe de altă parte, există oameni care, trecând printr-o perioadă stresantă
emoţional, se izolează, sunt nerăbdători şi chiar furioşi pe oamenii din jur. Subestimarea propriei
persoane, lacrimi frecvente şi uneori involuntare, imposibilitatea de a gestiona lucrurile cotidiene
sunt şi ele semne ale unor emoţii şi trăiri puternice.
Există şi simptome fizice ale depresiei şi suferinţei, cum ar fi insomnia, lipsa poftei de mâncare,
dureri stomacale, atacuri de panică, lipsa vitalităţii, imposibilitatea de a se concentra etc.
Semnele care pot da de gol o persoană suicidară includ discuţiile despre „rezolvarea problemelor”
pentru a le pune capăt, exprimarea sentimentelor de disperare, eşec şi altele. În cele mai multe
dintre cazuri poate fi destul de dificil de deosebit o persoană suicidară de una depresată. Oamenii care
trec printr-o criză îşi manifestă sentimentele, emoţiile şi trăirile diferit, şi până şi aceste stări pot varia.
Există deosebiri între femei şi bărbaţi?
Sunt mult mai multe femei care vorbesc despre suicid, însă mult mai mulţi bărbaţi care se sinucid.
Femeile au obiceiul să-şi exprime sentimentele şi să vorbească despre ceea ce simt mult mai des
decât o fac bărbaţii. La fel, femeile au conexiuni sociale mai puternice şi există o probabilitate ridicată
ca persoanele de genul feminin să caute ajutor şi asistenţă specilizată.
În cazul bărbaţilor, aceştia adesea folosesc medicamente pentru a-şi diminua stresul şi pot fi mai
uşor presaţi în a lua droguri. Există şanse foarte mari ca persoanele de genul masculin care se simt
suicidare să nu aibă un tată prezent.
Există câteva probleme şi situaţii comune care pot
creşte riscul unei sinucideri:
• Pierderea recentă a cuiva drag.
• Despărţirea de persoana iubită.
• O schimbare radicală (uneori bruscă, alteori
aşteptată) în viaţă.
• Probleme legate de sănătatea mentală.
• Utilizarea, abuzul sau dependenţa de alcool,
droguri etc.
• Existenţa unor tentative de sinucidere.
• Istoric familial de suicid.
• Depresie.
DINCOLO DE STEREOTIPURILE DESPRE SUICID
6. 6Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Cum să reducem numărul de sinucideri?
Să oferim ajutor celor care au nevoie de el. Oferirea posibilităţii pentru o persoană de a-şi exprima
şi explora sincer şi onest sentimentele, fără frica de a fi judecată şi arătată cu degetul, poate avea
consecinţe favorabile şi servi drept prim pas. Ajutând oamenii să-şi înţeleagă sentimentele, să-şi
exploreze opţiunile, de fapt îi ajutăm să-şi găsească propriul drum şi propriile soluţii, fără a le lua din
mâini controlul.
Să spargem stereotipurile şi să înlăturăm prejudecăţile. Adesea, persoanele care au nevoie de
ajutor evită să apeleze la serviciile speciliazate din cauza percepţiei eronate a celor din jur. Ideea că
ar putea fi văzute ca „persoane slabe” sau că ar fi „ceva în neregulă” cu ele, opreşte mulţi oameni
să caute ajutor. De asemenea, mulţi sunt cei care, din aceleaşi motive, nici nu vorbesc despre
sentimentele lor cu persoanele apropiate cum ar fi familia sau prietenii. În aceste cazuri prejudecăţile
şi stereotipurile sociale pot duce până la sinucidere. Este necesar să înţelegem şi să-i ajutăm pe alţii
să înţeleagă că apelarea la ajutor nu este un semn de slăbiciune şi nimeni nu va fi judecat pentru asta.
Efectul Werther vs. Efectul Papageno
Relatările despre suicid din presă pot duce la un comportament de imitare a sinuciderilor,
cunoscut sub numele de Efectul Werther. Acest nume îşi are originile în secolul XVIII, odată cu apariţia
romanului lui Goethe „Suferinţele tânărului Werther”. Personajul principal, pe nume Werther, s-a
îndrăgostit de o femeie care era „de neatins” şi cu care nu ar fi putut fi împreună niciodată, ajungând
în final să se sinucidă. Apariţia şi popularitatea romanului a avut ca rezultat o răspândire a suicidelor
prin întreaga Europă, mulţi dintre cei care au murit fiind îmbrăcaţi similar personajului, aveau o copie
a cărţii în mână sau alegeau metoda de suicid descrisă în roman (Werther s-a împuşcat). Pentru o
perioadă destul de lungă de timp această carte a fost interzisă în câteva dintre ţările europene.
Efectul Papageno este opusul efectului Werther. Acesta apare atunci când relatările şi prezentările
din presă vorbesc despre metode, mecanisme şi modalităţi eficiente prin care persoanele vulnerabile
pot face faţă şi pot depăşi situaţiile dificile. Termenul „efectul Papageno” îşi are originile în opera
lui Mozart „Flautul Fermecat”. Personajul principal, Papageno, este pe punctul de a se sinucide din
cauza fricii de a pierde persoana iubită. Este oprit de către prietenii lui, care îl susţin şi îl ajută să
depăşească momentul de criză.
Efectul Werther, sau efectul mimetic/imitativ, poate fi agravat atunci când:
• Se caută sporirea atenţiei prin plasarea informaţiei pe prima pagină (în cazul ziarelor şi
revistelor printate), alegerea titlurilor de senzaţie şi sublinierea acestora etc.
• Se oferă detalii despre persoana în cauză, cum ar fi numele complet al acesteia, se ataşează
o fotografie şi/sau biletul de adio.
• Se oferă detalii despre metoda aleasă, prin folosirea frazelor şi expresiilor de tipul „a murit
prin...” etc.
• Se oferă detalii despre locul unde s-a întâmplat un caz de suicid.
• Se oferă detalii despre întreg actul, prin reconstrucţii video sau relatări detaliate.
• Se oferă detalii despre existenţa surselor dedicate discuţiilor despre suicid (surse care nu
sunt servicii specializate de asistenţă).
• Se oferă explicaţii simpliste, fără a lua în calcul complexitatea actului (menţionarea unui
singur motiv drept cauză a suicidului).
• Se glorifică persoana şi alegerea acesteia, prin folosirea expresiilor de tipul „a ales o moarte
deosebită” etc.
• Se conferă un aer romantic suicidului, prin folosirea frazelor de tipul „sunt uniţi pe vecie”,
„sunt împreună într-un loc mai bun” etc.
• Se iau interviuri persoanelor îndoliate când acestea încă se află în stare de şoc.
7. 7Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Creşterea gradului de conştientizare a
publicului în ceea ce ţine de complexitatea
problemei suiciduluişi a factorilor care contribuie
la aceasta, precum şi înlăturarea prejudecăţilor
asociate condiţiilor de ordin emoţional şi mental.
Menţionarea temei suicidului în media
pentru a sparge stereotipul de subiect taboo.
Sugerarea metodelor alternative (şi mai
bune) pentru a soluţiona situaţiile dificile şi
combate problemele de sănătate mentală.
Oferirea informaţiilor despre serviciile
de asistenţă specializată pentru a încuraja
persoanele vulnerabile să ceară ajutor.
Oferirea sfaturilor atât pentru persoanele
vulnerabile cât şi pentru familia şi prietenii
acestora.
Promovarea mesajului că suicidul este un
fenomen care poate fi prevenit şi evitat prin
oferirea ajutorului necesar şi asistenţei adecvate.
Efectul Papageno poate fi consolidat atunci când:
• Sunt descrise metodele prin care o persoană a reuşit să depăşească o criză suicidară.
• Sunt relatate cazurile de suicid într-un mod empatic, prin descrierea plină de compasiune
a problematicii individuale, fără a oferi detalii şi fără a prezenta cazul ca soluţie la o problemă
singulară.
• Sunt menţionate soluţii alternative de rezolvare concretă a situaţiilor dificile, prin oferirea
exemplelor şi interviurilor cu alte persoane, precum şi încurajarea persoanelor vulnerabile de a
cere ajutor.
• Sunt indicate serviciile de asistenţă specializată (adrese, numere de telefon şi alte date de
contact).
• Sunt amintite metode de conştientizare şi sensibilizare a opiniei publice, cum ar fi campanii
publicitare, campanii de informare şi infirmare a miturilor despre suicid etc.
• Sunt ilustrate semnele presuicidare.
Cum poate ajuta media în lupta pentru prevenirea suicidelor?
Prin relatarea şi prezentarea cazurilor de suicid într-un mod non-senzaţional, inteligent şi de
sensibilizare:
UTILIZAŢI CUVINTELE ŞI EXPRESIILE:
• Suicid/sinucidere;
• S-a sinucis;
• Şi-a luat viaţa;
• Tentativă de suicid;
• Caz de suicid;
• Persoană suicidară/cu risc suicidar;
• Ajutaţi-ne să prevenim suicidul.
NU FOLOSIŢI CUVINTELE ŞI EXPRESIILE:
• Tentativă reuşită de suicid;
• Tentativă nereuşită de suicid;
• A comite suicid;
• Victimă a suicidului;
• Strigăt de ajutor;
• Persoană predispusă suicidului;
• Să oprim epidemia/răspândirea suicidelor;
• „Turism suicidar”.
Da Nu
8. 8Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
MASS MEDIA ŞI PREZENTAREA SUICIDELOR
Formarea opiniei publice despre suicid
Există foarte multe mituri şi prejudecăţi despre suicid. Unul dintre principalele roluri ale presei
este să le înlăture.
Factorii care duc la o sinucidere sunt, în cele mai multe cazuri, complecşi. Simplificarea acestora
în raportarea unui caz poate crea confuzie şi interpretări greşite. Printre factorii principali care
trebuie luaţi în considerare se numără bolile mentale, impulsivitatea, depresia, utilizarea diferitelor
substanţe şi medicamente, factorii de ordin cultural, social, economic etc. Atribuirea unui caz de
sinucidere unei singure cauze nu este doar complet greşit, ci şi poate fi destul de derutant, de obicei
având şanse mari de a induce în eroare.
Deşi la prima vedere un caz de suicid poate părea destul de simplu, ca o soluţie la o anumită
problemă, acesta nu poate fi etichetat ca atare din start. Acest act, în complexitatea lui, poate avea
un impact devastator asupra familiilor şi prietenilor, iar etichetarea simplistă şi cumva lipsită de
importanţă pusă de presă doar agravează situaţia.
Evitarea limbajului senzaţional şi simplist
Jurnaliştii sunt cei care ar trebui să înţeleagă şi să fie conştienţi
de impactul pe care îl poate avea folosirea unui limbaj specific în
prezentarea ştirilor şi reportajelor. Suicidul nu este un subiect de
senzaţie, iar expresiile de tipul „epidemie suicidară” sau „suicid în
masă” ar trebui înlocuite cu fraze de tip ştiinţific, cum ar fi „ratele
de creştere a suicidului”. De asemenea, este necesară o selecţie
atentă şi limitare a utilizării cuvântului „suicid” în titlu.
Limbajul metaforic, folosit pentru a impresiona şi atrage publicul, este binevenit, atât timp cât
nu exagerează sau dezinformează. Limbajul care induce în eroare sau „normalizează” conceptul de
suicid ar trebui evitat.
Descrierea sau relatarea unui caz de suicid, care manipulează realitatea din spatele acestuia,
trebuie evitată. „Însănătoşiri” şi recuperări miraculoase nu există, iar în momentul în care în presă
este prezentată o tentativă de suicid în urma căreia persoana în cauză şi-a revenit complet şi imediat,
situaţia poate avea consecinţe nedorite şi poate crea confuzie.
Câteva exemple de fraze care ar trebui evitate sau înlocuite:
• Suicid politic sau Sinucidere politică – deşi această sintagmă transmite un mesaj clar şi pare
inofensivă, ea poate desensibiliza opinia publică, creând o imagine eronată şi mult simplificată
despre implicaţiile suicidului.
• Tentativă nereuşită/eşuată de suicid – pe lângă faptul că această expresie este un pleonasm, ea
de obicei induce în eroare prin sublinierea ideii şi sugerarea dorinţei de moarte.
• A comis suicid – face aluzie la partea criminală a actului, lăsând urme adânci în cazul persoanelor
care au pierdut pe cineva drag. Mai mult decât atât, are rolul de blocadă pentru mulţi dintre cei care
manifestă semne pre-suicidare şi ar trebui să caute ajutor, deoarece în multe ţări sinuciderea este
considerată infracţiune.
Nu prezentaţi suicidul
pentru publicul larg ca o
simplă soluţie
la o anumită şi singulară
problemă!
9. 9Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Evitarea primei pagini şi titlurilor mari
Subiectul primei pagini şi titlul de pe copertă au un impact major asupra formării opiniei publice.
Subiectele mari, subliniate, au o anumită relevanţă şi importanţă care nu ar trebui conferită cazurilor
de suicid, în special din motiv că acestea ar putea trezi un comportament imitativ. Relatarea cazurilor
de suicid ar trebui plasată în interiorul publicaţiilor printate, de dorit în partea de jos a paginilor. În
cazul emisiunilor TV sau ştirilor, acestea trebuie prezentate pe la mijlocului difuzării, nicidecum nu
la început ca ştire de senzaţie.
În prezentarea unui caz de suicid, fie în presa scrisă, TV sau internet, este necesară o raportare
cât mai clară şi atentă la fapte. Nu exageraţi şi nu trageţi concluzii. Relataţi cazul pe scurt şi fiţi atenţi
la formulările alese.
Evitarea descrierii detaliate a metodei folosite într-un caz de suicid
Oferirea detaliilor în ceea ce ţine de metodele utilizate ar trebui evitată. O descriere de tipul
instrucţiunilor de folosire poate duce la un efect nedorit asupra persoanelor vulnerabile şi la imitarea
actului de către acestea.
Spre exemplu, în cazul relatării despre administrarea unei supradoze, este nerecomandabil şi
neindicat să oferiţi detalii ce ţin de tipul substanţelor folosite, cantitatea şi combinaţia lor, precum şi
modul în care au fost achiziţionate. Poate fi specificată cauza sinuciderii, adică supradoza, însă fără
detalii cum ar fi tipul concret de pastile sau drog utilizat, precum şi numărul acestora.
Un alt caz ar fi suicidul prin spânzurare. Dacă este absolut necesară specificarea modului în care
s-a întâmplat, ar fi suficient de menţionat sinuciderea prin spânzurare, fără a oferi detalii precum
„s-a spânzurat de balustradă, folosindu-şi eşarfa”.
Cele mai interesante ştiri sunt cele neobişnuite. Ele fac senzaţie. Şi deşi unele cazuri de suicid, în
special cele în care metoda utilizată este una non-clasică, pot face o ştire extraordinară, relatarea lor
în acest mod poate duce la consecinţe nedorite şi grave, cum ar fi imitarea de către alte persoane.
Evitarea detaliilor despre locul unde s-a întâmplat un caz de suicid
Uneori, un anumit loc poate avea reputaţia unui „loc de sinucidere” (cum ar fi podul de pe râul
Nanjing Yangtze din Nanjing, China, unde au avut loc peste 2,000 de cazuri între anii 1968-2006; podul
Golden Gate din San Francisco, California, SUA, unde au avut loc peste 1,500 de cazuri; viaductul
Prince Edward din Toronto, Ontario, Canada, numit şi Bloor Viaduct, unde au avut loc peste 492 de
cazuri până la construcţia sistemului luminos Veil; pădurea Aokigahara din Mount Fuji, Japonia, unde
au loc peste 78 de cazuri în fiecare an etc.).
În prezentarea unei ştiri sau relatări despre un caz de suicid, ar trebui evitate detaliile despre
anumite locuri, în special dacă acestea sunt locuri publice, precum şi limitarea expresiilor şi
formulărilor senzaţionale care ar putea instiga la imitare. De asemenea, este recomandabil să nu se
specifice numărul cazurilor de suicid care s-au întâmplat într-un anumit loc.
Evitarea distribuirii mesajului de adio
În niciun caz nu ar trebui distribuite şi făcute publice biletele de adio! Informaţiile unui mesaj de
adio pot romanticiza şi crea senzaţie, precum pot fi şi catalizatori pentru anumite persoane. Acestea
ar putea să se identifice cu persoana în cauză, alegând să o imite şi/sau să creeze confuzie şi deranj
celor îndoliaţi.
10. 10Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Evitarea sublinierii posibilelor părţi pozitive ale unui caz de suicid
Un mesaj adesea transmis de media (în multe cazuri involuntar sau fără a avea intenţii rele),
este acela că un suicid poate fi văzut şi prin prisma rezultatelor pozitive. Spre exemplu, relatarea
unui caz de suicid sau a unei tentative de suicid la un copil sunt povestite prin prisma împăcării
părinţilor ca rezultat al cazului. Un alt exemplu ar fi înjosirea unor bătăuşi şi huligani de la şcoală ca
rezultat al unui copil care s-a sinucis sau a avut o tentativă de sinucidere. Deşi aceste „rezultate” pot
părea demne de menţionat, ele conferă ideii de suicid o şi mai mare valoare, arătându-l ca o bună
soluţie pentru rezolvarea problemelor şi dificultăţilor. În special în cazul copiilor şi tinerilor, astfel de
relatări pot trezi instinctul de supravieţuire şi apărare, aceştia alegând să urmeze aceeaşi cale pentru
a obţine rezultate similare.
Evitarea transformării unui caz de suicid într-un doliu public de onorare
Cazurile de suicid nu trebuie romanticizate şi nici nu trebuie creată o stare melodramatică în jurul
acestora. Intenţia de a oferi publicului posibilitatea identificării cu persoana care a murit este una
naturală şi logică, însă relatările şi prezentările care accentuează prea mult îndolierea publicului ar
putea sugera faptul că oamenii onorează comportamentul suicidar al persoanei decedate, în loc să
deplângă moartea acesteia. Descrierea unei sinucideri ca o pierdere tragică şi evitabilă este mult mai
potrivită şi poate preveni alte cazuri de suicid.
Atenţie în prezentarea posibilelor conexiuni
Câteva cazuri de suicid care au avut loc la un interval scurt de timp unul de altul au tendinţa de
a crea senzaţie. În momentul prezentării acestora publicului larg, ar trebui evitate orice fraze sau
expresii care ar putea sugera o anumită conexiune între ele. Dacă au avut loc mai multe sinucideri
una după alta, acestea ar trebui prezentate separat, fără a folosi expresii precum „un alt caz de
suicid, la doar câteva zile după…”.
Alegerea unui titlu corect
Nu este indicată utilizarea cuvântului „suicid” sau „sinucidere” în titlul unei ştiri sau unui reportaj.
Titlurile au scopul să atragă cititorii şi să le ofere ideea de bază a subiectului prezentat, însă utilizarea
acestui cuvânt, împreună cu detaliile despre locul şi metoda folosită, ar putea avea un impact mult
mai puternic, şi deloc cel scontat, asupra persoanelor vulnerabile. De asemenea, utilizarea cuvântului
„suicid” în titlurile prezentate îi poate conferi ştirii un grad mult prea mare de importanţă.
Alegerea corectă a fotografiilor şi video-urilor
Utilizarea fotografiilor şi filmărilor de la locul unui caz de suicid ar trebui evitată. Aceasta este
şi mai important atunci când distribuirea anumitor poze poate duce la identificarea locului şi a
metodelor întrebuinţate.
Nu este recomandată nici folosirea şi distribuirea pozelor persoanei care s-a sinucis sau a avut
o tentativă de sinucidere. În cazul în care sunt utilizate unele materiale foto şi video, este necesară
permisiunea din partea membrilor familiei.
11. 11Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Atenţie în cazul sinuciderii celebrităţilor
Relatările cazurilor de suicid ale unor vedete sunt senzaţionale şi pot fi considerate de interes
public. Cu toate acestea, ştirile şi reportajele despre suicidele celebrităţilor au şanse foarte mari de
a influenţa comportamentul persoanelor vulnerabile.
Sinuciderea unei persoane politice importante sau a unei vedete aflate în top pot fi considerate
acţiuni demne de urmat în momentul în care presa le glorifică. Reportajele şi ştirile nu trebuie
să preaslăvească şi să dea o valoare mare cazurilor de suicid, nu trebuie să dea detalii cu privire
la metoda utilizată, ci trebuie să vorbească despre impactul pe care acestea le pot avea asupra
oamenilor.
O atenţie deosebită ar trebui acordată cazurilor de suicid în care nu este clar motivul. Speculaţiile
în jurul morţii unei persoane cunoscute şi populare în societate pot avea un impact negativ, cea mai
bună soluţie fiind nedifuzarea detaliilor.
Consideraţie faţă de persoanele îndoliate
Este necesară o atenţie aparte atunci când se intervievează o persoană îndoliată. Există un risc
mare de sinucidere în cazul persoanelor care tocmai au pierdut pe cineva drag suicidului. Ele sunt
vulnerabile şi trec printr-o perioadă dificilă. Intimitatea lor trebuie respectată.
Sfaturi şi sugestii generale:
• Explicaţi clar pentru ce aveţi nevoie şi cum veţi folosi informaţiile obţinute într-un interviu.
• Ţineţi minte, persoanele care tocmai au pierdut pe cineva drag suicidului, în cele mai multe
dintre cazuri vor avea dificultăţi în a înţelege ce s-a întâmplat. Confuzia şi durerea sunt cele mai
puternice trăiri în aşa momente.
• Nu uitaţi, cauzele care au dus la suicid sunt complexe şi multiple. Nu încercaţi să simplificaţi
sau să reduceţi un caz de suicid la un singur motiv sau problemă, şi în niciun caz nu formulaţi opinii
de acest gen în prezenţa persoanelor îndoliate.
• Descrierile şi relatările detaliate ale unei înmormântări, ale persoanelor îndoliate precum
prietenii şi familia, pot avea un efect negativ, ducând la imitarea suicidului.
• Intervievarea unei persoane care tocmai a avut o tentativă de suicid nu este recomandată,
deoarece poate încuraja alte persoane vulnerabile să atragă atenţie în acest mod.
• Fotografiile, informaţiile personale despre o persoană care s-a sinucis nu pot fi utilizate fără
acordul familiei. Folosirea acestor materiale poate fi dureros şi stresant. Cereţi permisiune înainte de
a le utiliza. Nu folosiţi materiale pentru care nu aţi primit acordul.
Sfaturi şi sugestii pentru un interviu:
• Nu sugeraţi că înţelegeţi situaţia şi starea în care se află o persoană îndoliată doar pentru că
un membru al familiei sau un prieten a murit. Puteţi menţiona că aţi fost în aceeaşi situaţie doar în
cazul în care aţi pierdut pe cineva drag suicidului. Evitaţi cât mai mult posibil fraze şi expresii cum ar
fi „ştiu/înţeleg cum te simţi”, „timpul vindecă totul”, „ea/el este acum într-un loc mai bun” etc.
• Nu încercaţi să presupuneţi şi să credeţi că ştiţi la ce „etapă a durerii” se află o persoană
îndoliată. Deşi sunt cunoscute cele cinci etape ale durerii şi orice persoană care a pierdut pe cineva
va trece prin ele, fiecare caz este diferit, iar fiind încrezut că ştii unde se află persoana poate avea
consecinţe neplăcute asupra discuţiilor şi rezultatelor unui interviu.
• Nu sugeraţi, sub nicio formă, că atitudinea şi comportamentul familiei şi prietenilor a
contribuit în vreun fel la suicid. În cele mai multe dintre cazuri, persoanele îndoliate sunt cuprinse
de sentimente de vină şi regret, iar o anumită presiune din partea cuiva poate avea consecinţe
neplăcute.
12. 12Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
• Fiţi atenţi cum vorbiţi cu persoanele îndoliate. Oferiţi-le posibilitatea de a-şi exprima
sentimentele fără a-i grăbi sau a schimba subiectul discuţiei. Puneţi următoarea întrebare doar
după ce persoana a spus totul. Dacă veţi sări rapid de la o întrebare la alta, de cele mai multe ori
persoanele îndoliate se vor simţi folosite şi durerea lor considerată neimportantă.
• Ţineţi minte, durerea şi suferinţa în urma pierderii cuiva drag pot duce la probleme de
memorie pe termen scurt. Uneori, este necesar ceva timp ca o persoană să-şi aducă aminte sau
să înţeleagă ce se întâmplă. În unele cazuri poate fi de ajutor să asculte sau să citească ce au zis în
anumite momente. Adesea, persoanele îndoliate devin conştiente de situaţie după ce a avut loc un
interviu.
Sfaturi şi sugestii după un interviu:
• Încercaţi, pe cât posibil, să vă uitaţi peste informaţiile şi materialul pe care îl aveţi împreună
cu persoana intervievată. Oferiţi-le posibilitatea de a-şi spune părerea şi explicaţi-le în ce mod
intenţionaţi să folosiţi datele interviului.
• În cazul în care sunteţi îngrijoraţi de bunăstarea persoanelor îndoliate, sugeraţi-le şi oferiţi-le
informaţii despre serviciile specializate de asistenţă care ar putea să le ajute.
Oferirea informaţiilor despre serviciile de asistenţă şi ajutor
Informaţii şi detalii despre posibilitatea de a apela la ajutor profesionist trebuie specificate la
sfârşitul oricărui articol sau reportaj. Sursele de ajutor menţionate depind de context şi includ
serviciile de asistenţă psihologică antisuicid, doctori specializaţi, resurse comunitare, numerele de
telefon de la liniile verzi etc.
Menţionarea promptă a surselor de asistenţă şi ajutor vor oferi o modalitate alternativă imediată
pentru persoanele care sunt într-o situaţie dificilă şi iau în considerare suicidul ca răspuns la probleme
şi suferinţă.
Pregătirea jurnaliştilor pentru a face faţă unui caz de suicid
Sinuciderea unei persoane poate lăsa urme în adânci nu numai printre membrii familiei şi prieteni,
ci şi în cazul jurnaliştilor care investighează sau scriu despre un suicid.
Pregătirea psihologică a lucrătorilor media, precum şi posibilitatea de a apela la ajutor în orice
moment este o necesitate. Pregătirea poate include diferite traininguri şi seminare specializate,
cursuri de îndrumare etc.
Profesioniştii din mass-media nu ar trebui să ezite atunci când au nevoie de ajutor. Apelarea la
specialiştii din interiorul sau exteriorul organizaţiei este cea mai bună soluţie în a face faţă situaţiilor
complicate.
Demascarea miturilor despre suicid
A spune adevărul şi a sparge stereotipurile generale despre suicid este una dintre cele mai
bune metode de a forma o opinie publică ce se vrea a fi una corectă. Înţelegerea suicidului şi lipsa
vehiculării ideilor preconcepute pot avea un efect major asupra prevenirii sinuciderii.
13. 13Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Mituri despre suicid
• Trebuie să fii bolnav mental ca să te gândeşti la suicid.
Cei mai mulţi dintre oameni s-au gândit la sinucidere cel puţin o dată în viaţa lor. Mai mult decât
atât, nu toţi oamenii care mor prin suicid au probleme mentale. Există multe cazuri în care persoanele
ce se sinucid au probleme legate de sănătatea mentală, adesea acestea nefiind diagnosticate sau
tratate. Însă, sentimente şi trăiri de disperare, precum şi lipsa speranţei, sunt factorii de bază ai
prezicerii şi prevenirii unei sinucideri.
• Persoanele care vorbesc despre suicid nu se vor sinucide.
Persoanele care aleg să se sinucidă, în multe dintre cazuri, au povestit cuiva şi au vorbit despre
sentimentele lor. Senzaţii şi fraze precum viaţa nu merită trăită sau lipsa unui viitor pot fi destăinuiri
ce ascund dorinţa de a muri. Unii chiar zic direct că vor să se sinucidă. Cu toate acestea, există şi
oameni care vorbesc despre sinucidere doar pentru a atrage atenţia oamenilor din jur şi pentru a se
face remarcaţi. Este foarte important ca orice persoană care este suicidară (sau există cel puţin un
indicator al faptului că ar putea fi) să fie tratată cu toată seriozitatea.
• Dacă o persoană a avut o tentativă de sinucidere, este puţin probabil să încerce din nou.
Persoanele care au încercat să se sinucidă o dată, au şanse de o sută de ori mai mari decât
media generală pe cazuri de suicid de a o face din nou. În jur de patru persoane din zece care au
murit în urma unei sinucideri, au avut tentative precedente.
• Dacă o persoană are intenţii serioase de a se sinucide, nu o mai poţi ajuta.
Adesea, sentimentul şi dorinţa de sinucidere sunt o stare temporară. Acestea apar, de obicei, în
momentele când o persoană se simte descurajată sau nefericită, iar dorinţa de a se sinucide persistă
pentru o perioadă scurtă de timp. Oferirea ajutorului necesar pentru a trece peste momentul de
nefericire şi disperare, precum şi asistenţa emoţională la timp, pot reduce riscul unui suicid.
• Discuţiile despre suicid nu sunt recomandate, deoarece pot da cuiva ideea de a încerca.
Când o persoană este pe punctul de a se sinucide, aceasta nu aduce subiectul în discuţie,
pentru a nu speria şi îngrijora oamenii din jur. Întrebând o persoană suicidară cum se simte, îi oferi
posibilitatea, şi în acelaşi timp permisiunea, de a se deschide şi de a vorbi mai liber despre ceea ce o
apasă şi ce o doare. Persoanele care au depăşit o asemenea criză susţin că a fost o adevărată uşurare
să vorbească deschis despre ceea ce simt şi despre gândurile suicidare pe care le aveau. Când cineva
reuşeşte să se deschidă şi să-şi exploreze emoţiile şi gândurile, aceasta va avea mai multe şanse de
a găsi alte soluţii şi răspunsuri în afara suicidului.
• Cele mai multe suicide au loc iarna.
Deşi bunul simţ ar sugera că fraza de mai sus nu poate fi altfel decât adevărată, în realitate nu
este aşa. Cele mai multe sinucideri au loc în lunile de primăvară şi vară, şi nu în perioada sărbătorilor
de iarnă cum este vehiculat adesea.
• Persoanele care ameninţă că se vor sinucide, nu au intenţii serioase, ci doar caută atenţia
oamenilor din jur.
Oamenii adesea vorbesc despre sentimentele lor deoarece au nevoie de ajutorul şi susţinerea
persoanelor din jur. Reacţiile, răspunsurile şi acţiunile persoanelor apropiate sunt un factor important
în recuperarea şi revenirea celor care au avut o tentativă de suicid sau se gândesc la aceasta. O
atenţie specială şi grijă atentă pot fi punctele-cheie în salvarea unei vieţi şi depăşirea unei situaţii
de suicid. În cazul în care o persoană a avut cel puţin o tentativă de sinucidere, discuţiile şi acţiunile
acesteia trebuie urmărite îndeaproape şi orice ameninţare luată în serios.
14. 14Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
• Persoanele suicidare îşi doresc să moară.
Cele mai multe dintre persoanele care se simt suicidare, nu vor de fapt să moară, ci doar au
senzaţia unei lipse de puteri şi de sens de a mai trăi viaţa pe care o au. Oferirea susţinerii emoţionale,
precum şi găsirea altor soluţii, pot ajuta oamenii să depăşească o criză suicidară, făcând diferenţa
dintre alegerea de a trăi şi decizia de a muri.
• Persoanele de genul feminin se sinucid mai des decât cele de genul masculin.
Din punct de vedere statistic, femeile sunt cele care vorbesc cel mai des despre sinucidere şi
despre dorinţa sau intenţia de a alege suicidul ca răspuns la probleme şi suferinţă. Cu toate acestea,
sunt mult mai mulţi bărbaţi care mor, anual, în urma suicidului în întreaga lume.
Prezentarea suicidului în presa online
Internetul oferă oportunităţi şi posibilităţi adiţionale, datorită vitezei şi comodităţii de a accesa
şi publica informaţia. Diferite subiecte şi puncte de vedere pot fi prezentate mult mai rapid şi mai
simplu, însă adesea fără a fi revizuite şi bazate pe fapte concrete şi reale. În cele mai multe dintre
cazuri, un cititor nu reuşeşte să facă diferenţa între fapt şi opinie.
Sfaturi şi sugestii pentru prezentarea suicidului în presa online:
• Evitaţi să menţionaţi sau să oferiţi link-uri directe către site-urile care încurajează suicidul.
• Fiţi atenţi şi analizaţi bine situaţia atunci când postaţi un text despre suicid online, deoarece
acestea pot aduna comentarii care nu pot fi tot timpul controlate de autor.
• Menţionaţi şi oferiţi link-uri către serviciile de asistenţă specializată şi încurajaţi persoanele
aflate în situaţii dificile să apeleze la ajutor.
• Posibilitatea cititorilor de a comenta şi posta răspunsuri în mod anonim poate duce la
glorificarea, romanticizarea şi dezbaterea subiectului suicidului. Asiguraţi-vă că toţi cei care viziteaza
site-ul au pusă la dispoziţie pagina cu termenii şi condiţiile de utilizare, iar moderatorii acestuia
înţeleg implicaţiile pe care le pot avea comentariile inadecvate.
• Încercaţi să explicaţi vizitatorilor şi cititorilor modurile adecvate de a vorbi despre sănătatea,
siguranţa şi bunăstarea cuiva, precum şi să menţionaţi dreptul autorului de a şterge comentariile
inadecvate.
• Precizaţi într-un mod cât mai explicit că răspunsurile, comentariile şi părerile sunt moderate.
Statistic, în fiecare an în Republica Moldova se sinucid între 500 şi 700 de persoane. În jur de 20
de persoane dintre acestea sunt adolescenţi. Tentativele de suicid în cazul tinerilor sunt în jur de
100 anual, neoficial considerându-se a fi de cel puţin 5 ori mai multe. În fiecare caz de suicid sunt
implicate 7-10 persoane care suferă.
Numărul pensionarilor este cel mai mare dintre categoriile de vârstă la capitolul suicid, pe locul
doi fiind tinerii cu vârsta între 18 şi 30 de ani. Sunt de 3 ori mai mulţi bărbaţi decât femei care se
sinucid.
Pe locul unu la numărul anual de suicide şi tentative de suicid se află Chişinăul, fiind urmat de
oraşul Ungheni.
În Republica Moldova, cercetări şi studii pe subiectul suicidului nu există, unicele date şi informaţii
parvenind de la MAI şi Spitalul de Urgenţă.
SUICIDUL ÎN REPUBLICA MOLDOVA
15. 15Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Mădălina Manole a murit miercuri, când împlinea 43 de ani
realitatea.net
ANEXĂ. ŞTIRI DESPRE SUICID
Artista Mădălina Manole a fost găsită moartă,
în locuinţa sa din Otopeni, de către soţul ei,
Mircea Petru, miercuri dimineaţă. Acesta a
declarat că a găsit pe telefonul său un mesaj de
adio de la artistă. Procurorii au confirmat faptul
că se centrează pe ipoteza sinuciderii, că artista
ar fi ingerat, voluntar, o substanţă toxică. Artista
avea un copil mic, de un an, pe care şi-l dorise
foarte mult. Ştirea morţii sale a bulversat lumea
artistică.
Artista Mădălina Manole a murit, miercuri
dimineaţă.Incidentulafostanunţatla112înjurul
orei 6:30, chiar de soţul solistei, Mircea Petru.
Mădălina Manole i-a lăsat un mesaj de
adio soţului său, pe telefonul mobil, în care îşi
exprima regretul cu privire la gestul ei. În mesaj,
artista ar fi scris că ştie că este iubită, dar nu se
mai simte frumoasă, susţin surse judiciare citate
de Mediafax.
Soţul ei a declarat anchetatorilor că marţi
seară s-au culcat împreună, în jurul orei 01.00
noaptea şi că nu se întâmplase nimic deosebit,
care să îl facă să bănuiască ceea ce avea să
urmeze.
Potrivit IPJ Ilfov, în jurul orei 6:30, soţul
Mădălinei Manole a apelat serviciul de
ambulanţă, după ce a găsit-o pe aceasta căzută
în holul locuinţei. Serviciul de ambulanţă s-a
deplasat la faţa locului şi a constatat decesul.
Parchetulaconfirmatfaptulcăipotezapecare
lucrează este aceea a sinuciderii artistei: «în urma
primelor cercetări efectuate au rezultat indicii că
persoana în cauză a ingerat în mod voluntar o
substanţă toxică, justificându-şi gestul printr-un
mesaj tip SMS.» - se arată în comunicatul oficial
al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Medicii de la IML vor efectua necropsia asupra
trupului Mădălinei Manole, joi, ca şi examene
toxicologice. Autopsia va stabili cu exactitate
cauza morţii sale.
Iniţial s-au ridicat unele întrebări asupra
cauzelor morţii, având în vedere faptul că artista
a fost găsită de soţul ei pe holul casei, într-o baltă
de sânge, cu o lovitură la cap. Se pare că lângă
trupul ei s-a găsit o sticlă de insecticid.
De altfel, psihologi contactaţi de Realitatea
TV găseau unele neconcordanţe între
comportamentul Mădălinei Manole, tânără
mamă ce îşi declara public fericirea de a avea un
copil,şicomportamentulobişnuitalsinucigaşilor.
Doctorul Hanibal Dumitraşcu subliniază chiar
faptul că nu este uzual ca un sinucigaş să opteze
pentru a-şi transmite ultimul mesaj pe SMS, în
loc să lase un bilet. Avocatul Mariana Ştefan a
avansat chiar ipoteza că cineva ar fi putut trimite
respectivul SMS de pe telefonul artistei pentru
a-şi fabrica un alibi.
Soţul artistei va fi, în orice caz, audiat de
procuri.
Există totuşi unele zvonuri conform cărora
artista ar fi avut o tentativă de sinucidere şi în
urmă cu trei săptămâni.
De altfel, artista şi-a amânat lansarea
albumului, programată în primăvară, din cauza
unor probleme de sănătate. Totuşi, în ultimul
său interviu, artista declara că se simte o artistă
împlinită şi o femeie şi o mamă fericită.
Mădălina Manole, pe numele său real
Magdalena Manole, s-a născut pe data de 14 iulie
1967, în localitatea Vălenii de Munte. Artista şi-a
făcut debutul muzical la vârsta de 15 ani, iar în
anul 1991 a obţinut discul de aur pentru albumul
„Fată dragă”.
16. 16Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Rock musician Kurt Cobain ‘shoots himself’
news.bbc.co.uk
The lead-singer of American
grunge rock band Nirvana, Kurt
Cobain, has been found dead in
his Seattle home.
The 27-year-old rock star
had a single gunshot wound
to the head. A gun and suicide
note were found nearby.
It appeared he had been
dead for at least 34 hours when
his body was discovered by an
electrician who was carrying
out repairs at the musician’s
house. Mr Cobain’s mother,
Wendy O’Connor, said she had
not heard from him for six days.
The troubled singer, whose
band achieved global fame
with the release of its album
Nevermind in 1991, survived
a drug and alcohol-induced
coma in Rome last month.
A statement from Nirvana’s
management company, Gold
Mountain Entertainment, said:
«We are deeply saddened by
thelossofsuchatalentedartist,
close friend, loving husband
and father.»
Mr Cobain was married to
theleadsingerofthebandHole,
Courtney Love. The couple had
a daughter, Frances Bean, 18
months ago.
The three-piece group from
Aberdeen in Washington State,
were due to arrive in Britain
next week on the next leg of
their European tour.
Nirvana are widely
acknowledgedtobetheleading
pioneers of the Seattle-based
grunge movement, combining
a violent rock sound with lyrics
expressing vulnerability and
anguish.
Eight million copies of their
hit Smells Like Teen Spirit have
been sold worldwide. The
band’s latest album, In Utero,
released last year, was also a
great success.
But American music
journalist Jeff Gilbert said Mr
Cobain had been depressed by
bass player Chris Novoselic’s
recent announcement that he
wanted to leave the band.
Nirvana’s frontman joins
a long litany of rock stars -
including Jimi Hendrix, Jim
Morrison and Janis Joplin -
who have died young.
Ms O’Connor told reporters
after her son went missing
she had warned him about
suffering a similar fate.
«I told him not to join that
stupid club,» she said.
17. 17Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
Мурат Насыров пошел за богом
gazeta.ru
На севере Москвы с балкона своей кварти-
ры выбросился певец Мурат Насыров. В руках
у него был собственный портрет и фотоаппа-
рат. Незадолго до смерти певцу явился погиб-
ший музыкант «А-Студио» Баглан Садвакасов.
Милиция считает, что суицид — следствие на-
ркомании. Друзья певца заявляют, что прои-
зошла трагическая случайность.
В Москве покончил с собой певец и компо-
зитор Мурат Насыров. Он выбросился из окна
собственной квартиры на севере столицы. Как
сообщили «Газете.Ru» в правоохранительных
органах, самоубийство произошло на ули-
це Вучетича, дом 15, корпус 1, около 23.00.
37-летний Насыров выбросился с балкона сво-
ей квартиры на пятом этаже.
Сначала в правоохранительных органах ска-
зали, что музыкант выпрыгнул с балкона с пра-
вославной иконой в руках.
Как сообщили в ГУВД столицы, певец скон-
чался еще до приезда скорой помощи. В пра-
воохранительных органах произошедшее рас-
ценивают как несчастный случай. По словам
милиционеров, работавших на месте проис-
шествия, музыкант, вероятнее всего, находил-
ся в состоянии наркотического опьянения. Об-
стоятельства выясняются. В ближайшее время
будут проведены необходимые экспертизы,
сообщили в правоохранительных органах.
Следователи уже установили предположи-
тельную картину случившегося. По их данным,
19 января Насыров встретил вернувшуюся в
Москву гражданскую супругу Наталью Бой-
ко. Вместе они приехали в квартиру на улице
Вучетича. В этот момент там уже находилась
мать девушки Грета Бойко и двое детей На-
сырова — 6-летний Аким и 10-летняя Лия, со-
общает агентство «Интерфакс» со ссылкой на
источник в следственно-оперативной группе.
По словам Греты Бойко, «с самого утра На-
сыров вел себя не вполне адекватно».
Он постоянно быстро ходил по квартире,
кому-то звонил, то вскакивал, то садился, под-
ходил к окну. И дальше он продолжал себя
вести неспокойно, говорят следователи. «На
машине он отвез свою супругу к месту, где у
нее была назначена встреча, потом вернулся
домой и закрылся в своей студии, оборудован-
ной прямо в квартире. Там он пытался петь.
Потом, в районе 22.30, вышел, взял свой пор-
трет, разбудил детей и переоделся в концерт-
ный костюм. Он постоянно порывался выйти
на балкон, однако Грета Бойко не позволяла
ему это сделать. Тогда Насыров выскочил на
лестничную площадку и позвонил в квартиру
соседей, с которыми они дружили семьями.
Соседям он стал кричать, что ему было ви-
дение бога и недавно погибшего гитариста
группы «A-Студио»», — рассказали оператив-
ники. Затем, по словам очевидцев, «певец вы-
брался на балкон своей квартиры, повесил на
шею фотоаппарат, взял в руки свой портрет и
выбросился с пятого этажа. Это произошло в
22.30», сообщает «Интерфакс».
«В 22.59 прибывший на место происшест-
вия по вызову родственников наряд скорой
помощи констатировал смерть от травм, не
совместимых с жизнью, ставших следствием
падения с высоты», — сообщили оперативни-
ки.
Ведущие расследование оперативники убе-
ждены, что «в данном случае ни о каком кри-
минале не может быть и речи, это банальное
самоубийство».
По словам источника, известно, что некото-
рое время назад Мурат Насыров находился на
излечении в одной из клиник, специализирую-
щихся, среди прочего, на терапии наркозави-
симости. В этой клинике он находился под чу-
жим именем. Впрочем, пока официально эту
информацию никто не подтвердил.
Директор Насырова Александр Скурихин
подтвердил факт гибели артиста, назвав слу-
чившееся несчастным случаем. Никаких пред-
посылок для самоубийства, по его словам, он
не замечал. «Не верьте ничему, что сейчас го-
18. 18Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
ворят про наркотики. Это была случайность»,
— сообщил он в разговоре с корреспондентом
«Газеты.Ru». Похороны Насырова, как ожида-
ется, состоятся в понедельник, 22 января, гово-
рит Александр Скурихин.
Родственники и друзья планируют перевез-
ти тело певца на его родину, в Алма-Ату.
Впервые о Мурате Насырове заговорили
после конкурса «Ялта-91», на котором он за-
воевал гран-при. Широко известен российской
публике он стал благодаря хиту «Мальчик хо-
чет в Тамбов».
Насыров родился в Алма-Ате, после шко-
лы отправился служить в армию в Ашхабад,
где и началась его музыкальная деятельность.
Переехав в Москву, поступил в Гнесинское
училище. Соотечественники из группы «А-Cту-
дио» познакомили его с продюсером, который
помог ему выпустить четыре альбома. Месяц
назад певцу исполнилось 37 лет.
Музыкант «А-Студио» Баглан Садвакасов
(гитарист и солист), который якобы привидел-
ся певцу, погиб в августе прошлого года во вре-
мя столкновения трех автомобилей на пересе-
чении Звенигородского шоссе и улицы 1905
года в центре Москвы. После столкновения с
«КамАЗом» джип музыканта загорелся. В ма-
шине вместе с ним находилась его знакомая.
Спасти их не удалось.
Аналогичное случаю с Муратом Насыро-
вым самоубийство произошло несколько лет
назад с другим музыкантом – бывшим соли-
стом группы «Иванушки International» Игорем
Сориным. 1 сентября 1998 года певец был
доставлен в реанимационное отделение 71-й
больницы после того, как выбросился из окна
шестого этажа съемной квартиры. В больницу
он был доставлен в тяжелом состоянии с пе-
реломом шейного отдела позвоночника. Ему
была сделана операция, наложены специаль-
ные пластины, но состояние его продолжало
оставаться критическим (Игорь был без со-
знания и парализован), а 4 сентября он скон-
чался. Как считают друзья погибшего, суицид
мог быть связан с неудачной попыткой музы-
канта начать сольную карьеру после ухода из
группы. После смерти Сорина стало известно
о нескольких случаях самоубийств среди его
поклонниц.
19. Ghid pentru media: Reflectarea subiectului suicidului în presă
RESURSE ŞI BIBLIOGRAFIE
http://www.nosp.ie/media_guidelines.pdf
http://www.sane.org/images/stories/media/smc_factsheets/1107_media_m10impactsuicide.pdf
http://www.health.gov.au/internet/main/publishing.nsf/Content/8308C1D99BE4C8B2CA257BF000
1A9352/$File/mediacase.pdf
http://aje.oxfordjournals.org/content/154/2/120.full
http://www.ias.ie/
http://www.samaritans.org/
http://nsrf.ie/
http://www.nosp.ie/
„Preventing Suicide. A Resource for Media Professionals”, Department of Mental Health and
Substance Abuse, World Health Organization, 2008
„Guide to engaging the media in suicide prevention”, Suicide Prevention Resource Center, Substance
Abuse and Mental Health Services Administration, U.S. Department of Health and Human Services
„Leitfaden zur Berichterstattung über Suizid”, Mag. Gerald Tomandl, em. o. Univ.-Prof. Dr. Gernot
Sonneck, Dr. Claudius Stein, 2012
www.pentruviata.md
Linia Verde Antisuicid
MIRT
WWW.MIRT.MD