Apa

1. AAPPAA
APA e sângele Pământului... Fii atent la „răzbunarea sângelui“...!
(Ion Pachia-Tatomirescu)

2. CUPRINS
1. Starea naturală
2. Transformări termice
3. Proprietăţi fizice şi chimice. Importanţă şi
utilizări-tratarea interdisciplinară
4. Molecula de apă
5. Apa ca solvent
6. Apa potabilă
7. Electroliza apei
8. Poluarea apei
9. Bibliografie

3. Starea naturală

4. • Apa este foarte mult răspândită în natură, în toate cele trei
stări de agregare: sub formă de gaz sau vapori - ceaţă, aburi şi
nori, sub formă lichidă în râuri, mlaştini, lacuri, mări sau
oceane şi sub formă solidă sau gheaţă.
• Ea acoperă mai mult de 70% din suprafaţa Pământului atât
lichida cât şi solidă fiind necesară vieţii de pe Pământ si intră
în alcătuirea organismelor vii.

5. TRECEREA DE LA O STARE DE
AGREGARE LA ALTA

7. MOLECULA DE APĂ
• Multe secole apa a fost
considerată ca un element.
• În 1781, fizicianul englez
Cavendish a arătat că apa se
formează prin explozia unui
amestec de hidrogen şi oxigen, cu
ajutorul scânteii electrice.
• În 1783, Lavoisier a repetat
experienţa, realizând pentru
prima oară sinteza cantitativă a
apei. S-a stabilit atunci că 2g de
hidrogen se combină cu 16g
oxigen pentru a da 18g apă.
• În 1805, Humboldt şi Gay-
Lussac au arătat că apa este
formată din două volume de
hidrogen şi un volum de oxigen.
 Apa naturală constă în amestecul
speciilor de izotopi ai oxigenului: 16O,
17O, 18O, cu cei trei izotopi ai
hidrogenului: 1H, 2H, 3H.
Combinarea acestora generează 18
specii de molecule de apă.

8. APA CA SOLVENT
Apa este considerată cel mai bun dizolvant
pentru substanţe.

9. Apa potabilă
Surse de apă potabilă:
- apele de suprafaţă (izvoare, râuri, lacuri, mări)
- apele subterane (oferă apa de cea mai bună calitate)
Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească apa potabilă:
- Incoloră - Duritate totală 20° dg
- Limpede - Să spumeze cu săpunul
- Inodoră - Să nu întărească legumele la fiert
- Cu gust plăcut - Puţin mineralizată
- Ph 7-8 - Să nu conţină substanţe organice şi
germeni patogeni

10. • Rezervor de colectare a apei. Conţine argilă, alge, bacterii.
• Saturator. fierul dizolvat este oxidat, formând un precipitat.
• Bazin de amestec. Se adaugă sulfat de aluminiu pentru a precipita argila şi clor pentru a distruge bacteriile.
• Bazin de sedimentare. Particulele de argilă se depun.
• Filtrare. apa este filtrată prin straturi de nisip fin.
• Bazin de clorurare. Se adaugă din nou clor pentru distrugerea bacteriilor. Clorul este un agent oxidant
puternic şi reacţionează cu bacteriile.
• Bazin de stocare.
• Toalete 33%; Chiuvete şi baie 48%; Curãţenie 10%; Gãtit şi bãut 1%.
Instalaţiile de tratare a apei nu pot elimina impurităţile solubile în apă, ca de exemplu
azotaţii. De aceea apa deversată de pe terenurile agricole în râuri este controlată
pentru a verifica dacă azotaţii dezalcalinizaţi sunt în limitele admisibile.

11. ELECTROLIZA APEI
• În prezenţa curentului electric
apa se descompune în hidrogen
şi oxigen. Procesul poartă
numele de ELECTROLIZĂ.
• Reacția prezintă importanță
practică, fiind o metodă de
preparare a hidrogenului şi
oxigenului.

12. POLUAREA APEI
• Apa din natură trebuie să fie
curată, adică să nu conţină
substanţe toxice, dăunătoare
vieţii.
• Surse de poluare:
- poluanţi industriali;
- poluanţi agricoli;
- resturi menajere;
- ape reziduale menajere;
- combustibilii din motoarele
navelor;
- substanţe radioactive.

13. • Efectele poluării:
- modificări climatice;
- afectarea echilibrului
ecologic;
- afectarea vieţii omului
(boli, epidemii);
- afectarea vieţii animalelor
şi a plantelor.
• Respectarea legilor ţării în
domeniul ocrotirii factorilor
mediului înconjurător este o
îndatorire a fiecărui om.

14. VĂ MULŢUMESC!