2. Invăţarea şcolară este o activitate planificată, un model de
acţiune dinamică, un plan de acţiune prin care se
reconstruieşte şi dezvoltă
sistematic cunoştinţe, idei şi moduri prin care putem
fundamenta, examina şi valida adevăruri.
Una dintre legile care stau la baza învăţării şcolare este
Legea motivaţiei care arată că, învăţarea şcolară este
esenţial motivată şi orientată spre cunoaştere, spre sensibil,
spre raţional şi comunicativitate. Motivaţia face ca, învăţarea
să se producă şi să se autosusţină; este generatoare de energie
şi stimulatoare pentru noi experienţe de internalizare a
valorilor.
3. II.1.Analizarea corelaţiilor opiniilor elevi gimnaziu-elevi
liceu, profesori-elevi, profesori-părinţi, părinţi-elevi,
profesori liceu-profesori gimnaziu, părinţi elevi
gimnaziu-părinţi elevi liceu.
II.2. Identificarea ponderii/proportiei funcţiilor care
influenţează motivaţia în învăţare a elevilor.
II.3. Determinarea modalităţilor de stimulare a motivaţiei
în învăţare.
II.4.Măsurarea/investigarea disponibilităţilor pentru
participarea la un program de
dezvoltare motivaţională.
II.5. Identificarea percepţiei asupra rolului şcolii şi al
familiei în elaborarea modelelor de reuşită.
II.6. Prezentarea concluziilor şi identificarea soluţiilor.
4. III.1. Existenţa modelelor umane duce la creşterea motivaţiei
pentru invăţare;
III.2. Atitudinea din familie privind invăţarea determină
creşterea motivaţiei;
III.3. Conştientizarea nevoilor personale şi a obiectivelor
invăţării determină creşterea motivaţiei;
III.4. Implicarea în activităţile extraşcolare duce la creşterea
motivaţiei;
III.5. Stilul didactic influenţează pozitiv motivaţia în învăţare;
III.6. Cultura organizaţională a şcolii influenţează motivaţia în
învăţare;
III.7. Gradul de informare a părinţilor asupra fenomenului
educaţional şi asupra unor instituţii de specialitate, contribuie
la implicarea lor, mai intensă, în dezvoltarea personală şi
accentuarea motivaţiei la proprii copii.
5. IV.1. A fost invesigat un lot de 567 de elevi (număr
proiectat:690) provenind din 30 de şcoli generale şi
12 instituţii liceale aparţinând tuturor sectoarelor
Capitalei
IV.2. A fost investigat un lot de 335 de cadre
didactice (număr proiectat:420) provenind din 30
de şcoli generale şi 12 instituţii liceale aparţinând
sectoarelor
IV.3. A fost investigat un lot de 367 părinţi (număr
proiectat:420) ai elevilor provenind din aceleaşi
unităţi şcolare bucureştene
IV.4. Unităţile şcolare cuprinse în eşantionul
reprezentativ*
6. V.1. Au fost aplicate trei tipuri de chestionare
adresate elevilor, cadrelor didactice şi
părinţilor (a se vedea Anexele 1,2,3), ca
instrumente de cercetare psihosociologică
folosite in ancheta sociologică.
V.2. A fost aplicată metoda observaţiei
indirecte: analiza documentelor de specialitate,
a rapoartelor unor cercetări anterioare şi a unor
documente statistice.
7. Profesor Sociolog Doctor Adrian Ibiş
Profesor Sociolog Iuliana Mustaţă
Profesor Psihopedagog Drd. Marcela Călineci
Profesor Sociolog Livia Iliescu
Profesor Sociolog Mihai Bădănoiu
Profesor Psiholog Cristina Gheorghe
Profesor Psihopedagog Drd. Constantin Valentina
Profesor Psihopedagog Amalia Bîrlez
Profesor Sociolog Maria Eugenia
Asistent Social Simona Vlădulescu
Profesor Sociolog Daniel Pătrăşincă
Informatician Stanciu Tudor
Elaborarea textului introductiv al studiului:
Prof. Psiholog Alexandru Grigore
8. Corelaţie opinii elevi-profesori:
Itemul : Motivele pentru care elevul învaţă sunt
Tabel de distribuţie
Variante de răspuns Cadre didactice Elevi
Pentru a avea o carieră de succes 19,3% 70,62%
Materiile îi vor fi utile mai târziu 42,86% 51,8 %
Materia e interesantă si atractivă 48,79% 40,43%
Pentru a lua note bune 12,5% 36,72%
Profesorul inspiră respect, este un 46,98% 26,35%
model
Pentru că profesorul are un stil de 53,96% 23,43%
predare atractiv
Părinţii insistă să înveţe 39,73% 15,71%
Profesorul inspiră teamă 23,68% 4,53%
Motivaţia are nu numai un caracter energizator ori activator asupra
comportamentului, ci totodată şi unul de direcţionare al comportamentelor de
învățare. Nu dispunem de o motivaţie universală şi generală, ci de una orientată
mai mult sau mai puţin precis spre rezolvarea sau nerezolvarea unor probleme
specifice.De aceea ceea ce îi motivează pe elevi nu corespunde, în toate situa țiile, cu
ceea ce crede profesorul despre sistemul lor motivaţional.
9. Itemul : Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învă țare?
Variantefie mai atractive
Orele să
de răspuns Cadre didactice
80,8%
Elevi
35,05%
Abodarea practic-aplicativă a lecțiilor 61,6% 54,03%
Atmosfera din timpul orelor de curs 59,9% 52,94%
Informaţiile folositoare 43,2% 70,33%
Soluțiile care l-ar ajuta pe elev să învețe mai mult sunt : informa ții folositoare
(70,33%), abordarea practic-aplicativă a lecțiilor (54,03%) și atmosfera din timpul
orelor (52,94% )
Cadrele didactice (80,8%) afirmă că ceea ce l-ar motiva pe elev în mod deosebit sunt
orele atractive.Chiar dacă doar 35,05% dintre elevi afirmă că ar fi motiva ți de orele
atractive, 52,94% sunt motivați de atmosfera din timpul orelor. Atmosfera este
creată și prin intermediul unor ore atractive, interesante, prin aplicarea unor
metode de lucru moderne (în grupuri, concursuri, discuții libere sau dirijate,
dezbateri).Atmosfera trebuie să fie în același timp relaxantă și captivantă.
O sursă de motivare importantă, atât pentru 54,03% dintre elevi, cât și pentru
61,6% dintre cadrele didactice este aplicabilitatea lecțiilor .Elevii au nevoie de un
„management” al cunoștințelor prin care să pună în aplicare noi cunoştinţe, să
exploateze cunoștințele în contexte diferite și pline de provocări, să valorifice
învăţarea individuală prin evidențierea avantajelor dobândite la nivelul întregii
sale vieți.
10. Corelaţie opinii elevi gimnaziu – elevi liceu:
Itemul: Motivele pentru care învăţ sunt…
Elevii de gimnaziu consideră că învaţă Liceenii consideră că învaţă pentru:
pentru: - a avea o carieră de succes 68,86%
- a avea o carieră de succes 72,39% - că materiile îmi vor fi utile mai târziu
- că materiile îmi vor fi utile mai târziu 43,39%
60,28% - a fi recunoscut şi respectat de către
- a lua note bune 47,04% ceilalţi 38,67%
- că materia e interesantă 43,66% - că materia e interesantă 37,26%
- a fi recunoscut şi respectat de către - a fi cel mai bun 30,66%
ceilalţi 34,36% - a lua note bune 26,41%
- a fi cel mai bun 33,23% - că profesorul îmi inspiră respect,
- că îmi place să studiez 30,70% fiind un model pentru mine 25,94%
- pe ultimul loc: “pentru că profesorul - pe ultimul loc: “pentru că profesorul
e plăcut ca înfăţişare fízică” = 1,40% e plăcut ca înfăţişare fízică” = 1,88%
Observăm în ierarhia celor două categorii de elevi, de gimnaziu şi liceeni, că pe primele
două poziţii se situează aceleaşi categorii de motive, însă la liceu pe locul al treilea apare
nevoia elevilor de a fi respectaţi şi recunoscuţi. La elevii de gimnaziu pe această poziţie
este indicat motivul : “pentru a lua note bune”, care în cazul elevilor de liceu apare abia
pe pozitia a V-a. La ambele grupuri pe ultimul loc (20) se situează motivul : “pentru că
profesorul e plăcut ca înfăţişare fízică”.
11. Itemul: Ce te-ar ajuta mai mult să înveţi?
Ierarhia stabilită în funcţie de alegerile elevilor este urmatoarea:
Elevi gimnaziu : Elevi liceu:
- informaţiile predate să-ţi fie - informaţiile predate să-ţi fie
folositoare folositoare
- să aplic practic ceea ce am învăţat - atmosfera din timpul orelor de curs
- atmosfera din timpul orelor de curs - să aplic practic ceea ce am învăţat
- părerea mea să fie luată în - recompensa prin laude, aprecieri
considerare de către profesori pozitive, încurajări, premii
- recompensa prin laude, aprecieri - orele să fie antrenante
pozitive, încurajări, premii - părerea mea să fie luată în
- orele să fie antrenante considerare de către profesori
- recompensa prin cadouri, bani, alte - recompensa prin cadouri, bani, alte
avantaje primite avantaje primite
Observăm din ierahizarea variantelor de raspuns că atât elevii de gimnaziu cât şi cei de
liceu consideră că i-ar ajuta mai mult să înveţe dacă informaţiile predate îi sunt
folositoare, pe locul al doilea şi al treilea fiind aplicabilitatea în practică a celor învăţate
şi deosebit de importantă fiind însă şi atmosfera din timpul orelor de curs. Daca elevii de
gimnaziu consideră important ca parerea lor să fie luată în considerare de către profesori
(locul 4), liceenii doresc să fie recompensaţi prin laude, aprecieri pozitive, încurajări,
premii. Recompensa prin cadouri, bani, alte avantaje primite este pozitionată pe ultimul
12. Corelaţie opinii profesori – părinţi
Itemul: Motivele pentru care elevul învaţă
Motivele pentru care elevul învaţă Părinţi Profesori
Cunoştinţele şi abilităţile accumulate vor fi 72,82% 42,86%
utile mai târziu
Notele 54,71% 12,54%
Profesorul are un stil de predare atractiv 37,2% 51,45%
În opinia părinţilor, principalele motive pentru care elevul învaţă sunt:
utilitatea pentru viitor a cunostintelor si abilitatilor acumulate si notele
bune.Prin comparaţie, profesorii plasează pe locul I în ierarhia acestor
motive stilul de predare atractiv al cadrului didactic, iar pe locul II
utilitatea cunoştinţelor şi abilităţilor dobandite de elev.De remarcat este
faptul că majoritatea profesorilor nu consideră că notele reprezintă un
motiv pentru care elevul învaţă.
13. Itemul: Măsura în care familia se implică în activitatea de învăţare a
elevului
Opinie: In mare masura In foarte mare
masura
Parinti 43,98% 21,57%
Profesori 23,5% 20%
În ceea ce priveşte implicarea familiei în activitatea de învăţare a
elevului, 21,57% dintre părinţi consideră că se implică în foarte mare
măsură, în timp ce 43,98% dintre aceştia apreciază că se implică într-o
mare măsură. În acelaşi timp, doar 43,5% din cadrele didactice sunt de
opinie că familia joacă un rol activ în procesul de învăţare al copiilor.
14. Corelaţie opinii profesori gimnaziu – profesori liceu
Itemul: Motivele pentru care elevii învaţă
Motivele pentru care elevii învaţă Profesori gimnaziu Profesori liceu
profesorul explică pe înţelesul său 50,65% 38,67%
profesorul are un stil de predare atractiv 51,96% 50,94%
profesorul e placut ca înfăţişare fizică 4,80% 5,66%
materia este interesantă şi atractivă 47,59% 50%
materiile îi vor fi utile mai târziu 36,68% 49,05%
pentru a lua note bune 16,59% 8,49%
În opinia cadrelor didactice din învăţământul gimnazial, motivele pentru care elevul
învaţă ar fi stilul de predare atractiv al profesorului, materia interesantă şi atractivă
explicată pe înţelesul elevului.
Profesorii de liceu sunt de părere că ponderea acestor explicaţii este mai mică în cadrul
motivaţiei elevului, însă acordă un rol esenţial stilului de predare atractiv şi materiei
care trebuie să fie interesantă şi să-l atragă pe elev.
Un alt aspect pe care profesorii de liceu îl precizează ca fiind un motiv pentru care elevul
învaţă este faptul că acesta consideră că materiile îi vor fi utile mai târziu. Acest motiv
este indicat de către un procent mai mic al profesorilor din învăţământul gimnazial.
Notele bune sunt prezentate ca fiind un motiv mai puţin important în procesul de
învăţare. Se remarcă totuşi faptul că profesorii din gimnaziu se regăsesc într-un număr
aproape dublu comparativ cu profesorii din liceu.
15. Itemul: Ce l-ar ajuta pe elev să fie mai motivat pentru învăţare?
Ce l-ar ajuta pe elev să Profesori gimnaziu Profesori liceu
fie mai motivat pentru
învăţare?
Atmosfera din cadrul 62,44% 57,54%
orelor de curs
Orele să fie atractive şi 83,40% 78,30%
antrenante
Abordarea preponderent 61,13% 62,26%
practic-aplicativă a
lecţiilor
Atât profesorii din învăţămantul gimnazial, cât şi cei din cel liceal
considera că aspectele care l-ar putea ajuta pe elev să fie mai motivat
pentru învăţare sunt: orele atractive şi antrenante (83,40% –
gimnaziu, 78,3% - liceu), abordarea preponderent practic-aplicativă a
lecţiilor (61,13% – gimnaziu, 62,26% – liceu) şi atmosfera din cadrul
orelor de curs (62,44% - gimnaziu, 57,54 – liceu).
16. Corelaţie opinii elevi – părinţi
Itemul: În ce măsură consideraţi că succesul în şcoală creşte şansele
pentru reuşita în viaţă?
Subiecţi În foarte În mare In În mică În foarte NS/NR
mare măsură potrivită măsură mică
măsură măsură măsură
Părinţi 42% 42% 12,5% 3% 2,5% 1%
Elevi 34,07% 36,01% 9.54% 2,41% 1,83% 0,37%
Atât în opinia părinţilor (84%) cât şi în cea a elevilor (70,08%)
succesul în şcoală creşte şansele pentru reuşita în viaţă.
17. A. Înţelegerea nevoilor personale şi a
obiectivelor învăţării asigură creşterea motivaţiei
B. Stilul didactic al profesorilor influenţează
pozitiv motivaţia în învăţare
C. Participarea intensă la activităţile extraşcolare
duce la creşterea motivaţiei în învăţare
D. Accentul pus pe esenţializarea, calitatea
informaţiilor în actul de predare, şi nu pe
cantitatea conţinuturilor de predat determină
dinamizarea pozitivă a motivaţiei
E. Disciplinele predate în mod interesant, atractiv
şi care au un suport practic-aplicativ influenţează
motivaţia în învăţare
18. F. Buna orientare şcolară şi profesională (orientarea
carierei) a elevilor contribuie la creşterea motivaţiei
G. Preluarea modelelor umane de către elevi determină
creşterea motivaţiei pentru învăţare
H. Cultura organizaţională a şcolii influenţează
motivaţia în învăţare
K. Un orar şcolar şi o programă şcolară flexibile
contribuie la creşterea motivaţiei
J. Gradul de informare a părinţilor asupra fenomenului
educaţional şi asupra unor instituţii de specialitate (de
exemplu, “Şcoala Părinţilor”), contribuie la implicarea
lor, mai intensă, în dezvoltarea personală şi accentuarea
motivaţiei la proprii copii.
I. Atitudinea părinţilor privind învăţarea şi organizarea
unui climat de studiu adecvat copilului contribuie la
creşterea motivaţiei în învăţare
L. Familia este identificată ca fiind un mediu care
determină succesul în viaţă, iar şcoala un mediu ce
poate oferi o carieră de succes.
19.
Îmbunătăţirea calitativă a actului de predare, prin reducerea şi
esenţializarea informaţiilor
Regândirea programelor şcolare, simplificarea lor şi decongestionarea
orarelor şcolare
Practicarea unui stil de predare participativ, atractiv care să stimuleze
interrelaţiile profesor-elevi
Realizarea de programe consistente la nivelul cabinetelor de asistenţă
psihopedagogică care să vizeze creşterea motivaţiei în învăţare la elevi
Organizarea sistematică a activităţilor extraşcolare (tabere de odihnă,
tabere de creaţie, cluburi tehnico-aplicative si muzicale, cercuri literare şi
ştiinţifice, olimpiade şcolare, concursuri cu premii etc)
Dimensiunea aplicativă va trebui să crească în proiectarea lecţiilor;
conţinuturile teoretice atent alese, vor fi insotite de mici aplicaţii care să
faciliteze înţelegerea cursului la clasă
Dinamizarea comunicării şcoală-familie şi organizarea eficientă a „Şcolii
Familiei” (la nivelul unităţilor de învăţământ)
Perfecţionarea sistemului de recompense (laude, premii, distincţii,
excursii, note, etc) care să motiveze elevii în urma obţinerii unor rezultate
şcolare şi comportamentale deosebite