metode de comservare si analiza

1. Determinarea bioxidului de sulf (SO2)
Principiul metodei: metoda este bazată pe oxidarea bioxidului de sulf în procesul de
captare a lui din aer într-o soluţie de clorat de potasiu şi determinarea cantitativă prin
metoda fotoelectrocolorimetrică a sedimentului de sulfat de bariu format la interacţiunea
acidului sulfuric cu clorura de bariu.
Influenţa sulfaţilor şi a acidului sulfuric este în lăturată prin captarea lor cu filtre dc marca
F .A .A .—-G- 10. Care se fixează înaintea dispozitivului de absorbţie într-o pâlnie din
masă plastică tip P a lm e r.
R e a c t iv i:
— soluţie absorbantă, К С 1 0 з4 % ;
— alcool etilic 96% ;
— acid clorhidric concentrat;
— glicerină;
— apă distilată;
— sol. etalon de lucru (se obţine prin diluarea a 11,7 g BaCl2X 2H2O cu 700 ml apă
distilată, adăugând 300 ml alcool etilic şi 300 ml glicerina, ulterior corelând pH-ul până la
2,5— 2,8 cu acid clorhidric concentrat);
— soluţie etalon de bază (se prepară din K2SO4 uscat şi conţine 100 ţine K2S04 la 1 m l
soluţie).
R e c o l t a r e a p ro b e lo r. Pentru determinarea concentraţiei momentane de SO2
aerul se aspiră prin vasul de absorbţie tip R ih t e r timp de 20 min. cu viteza de 4
1/min., care conţine 6 ml soluţie absorbantă (KCIO 3 de 4 % ).
M o d u l de lucru . După recoltare soluţia absorbantă se aduce prin adăugarea apei
distilate până la volumul de 6 ml. Pentru analiză 5 ml soluţie absorbantă se trec într-o
eprubetă, în care se adaugă 1 ml soluţie etalon de lucru de BaCl2. Conţinutul eprubetei
se agită, peste 15 min. se reia agitarea şi se determină densitatea optică a soluţiei cu
ajutorul colorimetrului fotoelectric în raport cu proba «zero» (5 ml soluţie absorbantă).
Densitatea «zero» a- probei nu trebuie să-depaşească 0 ,0 1 în comparaţie cu apa
distilată.
Concentraţia bioxidului de sulf în probă se determină cu ajutorul unui grafic calibrat,
care se alcătuieşte utilizând soluţia etalon de K2SO4. Calculul concentraţiei bioxidului
de sulf (ug/1 sau m g/m 3) în aerul atmosferic se efectuează după formula;

2. unde:
a — volumul total al probei în vasul de absorbţie, ml;
b — volumul probei .pentru analiză, ml;
m — cantitatea de SO2 determinată după graficul calibrat, ;.
V'o — volumul de aer aspirat adus la condiţii normale, I.